Traducere // Translate

Cartier şi Asia, întâlniri preţioase


Se dezvăluie o Asie visată, ca într-o vânătoare de comori

Shibayama din argint şi fildeş
Shibayama din argint şi fildeş
Exemplarele din colecţia de artă orientală a lui Alfred Baurdialoghează cu capodoperele Casei franceze Cartier, inspirate de China şi Japonia. Un parcurs între pagode şi dragoni pentru bucuria colecţionarilor.
Cu mai puţin de doi ani în urmă, la licitaţia de la Sotheby’s, s-au anunţat cifre astronomice pentru bijuteriile lui Cartier inspirate de vechiul Egipt. Era în 11 decembrie 2013, la New York, când publicul a asistat la un adevărat regal oferit de Cartier într-o licitaţie în care erau expuse coliere şi broşe pentru cifre ce oscilau între 680.000 şi 750.000 de euro. Lunile au trecut, dar fascinaţia Cartier asupra colecţionarilor nu a cunoscut limite. În timp ce la licitaţii se înregistrează rezultate fulminante, Fundaţia Baur organizează la Geneva o expoziţie cu obiecte preţioase provenind din China sau Japonia.
Shibayama, epoca Meiji, decorat cu aur, lac şi intarsii în pietre dure
S-a născut astfel Asia imaginată de Baur şi colecţia Cartier, deschisă până în 14 februarie. Un dialog între Cartier şi piesele inspirate de arta orientală.
Genialitatea şi fantezia lui Cartier sunt declinate în mii de forme diverse, ca în cazul acelor Vanity Case intarsiate cu perle de cultură, în Casetelechinezeşti cu peisaje şi figuri feminine sau în minunatele intarsii cu cristal de rocă din sculpturile dinastiei Qing, pentru a crea Pendule misterioase, în care Cartier a montat una din formele tipic orientale, cea a unui portic, realizând obiecte de o exemplară linearitate şi eleganţă. Să mai adăugăm şi folosirea cuarţului roz pentru a regăsi transparenţa translucidă a turmalinei, pe care l-a inserat în bijuterii şi în cadranul orologiului.
Brăţara două Himere (sus) şi katabori în formă de clopot de lemn
Asia a intrat pe uşa designerului Cartier în perioada dintre cele două războaie, întrucât faimosul Louis Cartier avea această pasiune. În timp ce Alfred Baur, tânăr întreprinzător, călătorea în India, China, Coreea şi Japonia, începând să adune piese pentru colecţia sa care numără peste 700 de obiecte excepţionale, Louis Cartier mergea prin anticariate, încercând să adune fragmente arheologice, şi colecţiona la rândul lui asemenea piese. Astfel a început să introducă în bijuteriile sale, alături de materialele tradiţionale, lacuri şi jad, coral şi agate, lapislazuli şi cristal de rocă, cu fantezia sa fără margini, dar bazându-se pe tradiţie.
Broşă în formă de papagal, Cartier, Paris, 1969
Broşă Cartier din secolul XX, din platină şi pietre preţioase
Uimitoare, Pagoda reprodusă în platină şi diamante pe un fundal de email negru, care a devenit unul dintre motivele folosite în operele sale, la fel ca şi piesele din cristal de rocă combinat cu onix, în timp ce dragoni stilizaţi până la forme abstracte sunt la baza pandantivelor în diamante, unde cromatica tradiţională în verde şi roşu se îmbină cu smaraldele şi coralul. Doi oameni aproape de aceeaşi vârstă, Baur născut în 1865, Cartier cu 10 ani mai în vârstă, ale căror pasiuni se întâlnesc la Geneva.
Casetă elegantă, Cartier Paris 1926, cu intarsii de pietre preţioase
În secolele al XIX-lea şi al XX-lea, se colecţionau ”curiozităţi”. Aceste obiecte exotice provenind din China sau din Japonia, decorate fantezist, realizate din materiale diferite, dintre care unele încă necunoscute, îi subjugau pe occidentali. Ele au provocat o adevărată pasiune pentru Asia şi au influenţat artele europene. Aşa au apărut adevărate vocaţii, ca acelea ale lui Alfred Baur (1865-1951), Alfred Cartier (1841-1925) şi a celor trei fii ai lui, Louis (1875-1942), Pierre (1878-1964) şi Jacques (1884-1941).
Cutie din lac şi necessaire chinezesc, Cartier, 1926
Dacă piesele după moda asiatică ale giuvaergiului parizian sunt în general cunoscute, contextul istoric şi cultural al apariţiei lor este mai puţin ştiut.Muzeul de Arte ale Extremului Orient din Geneva a avut ideea de a confrunta aceste bijuterii cu colecţiile Fundaţiei Baur.
În expoziţia organizată, pagode şi pavilioane ornate cu diamante, păsări Phoenix, dragoni de jad sau din geme multicolore descriu o lume imaginară. Magia lui Cartier seduce. În faţa acestor creaţii, porţelanuri imperiale, lacuri presărate cu metale preţioase, mătăsuri brodate, jaduri, emailuri colorate, netsuké-uri, ornamente de sabie şi stampe din colecţia Baur povestesc şi ele despre o Chină şi o Japonie minunate, într-un dialog inedit.
Colier cu diamante şi pietre preţioase, Cartier
În Elveţia secolului al XIX-lea, precaritatea condiţiilor de viaţă a împins numeroase persoane spre aventură. Insuficienţa produselor agricole, crizele repetate ale industriei i-au determinat pe bărbaţi, taţi, fii, uneori familii întregi să-şi caute norocul în America sau în Asia.
Broşă reprezentând un vas chinezesc, cu diamante, rubine, lapislazuli şi email, Cartier, 1927
Broşă în formă de păun, 1905
Alfred Baur s-a îmbarcat în 1884 plecând spre colonia regală Ceylon. Învăţând meseria de export-import, el a descoperit acolo o insulă şi o viaţă atrăgătoare. Treptat, experienţa i-a deschis noi posibilităţi. A achiziţionat plantaţii, apoi s-a lansat cu succes în fabricarea şi comerţul cu îngrăşăminte.
Inro, decorat cu pasăre, cu pulbere de aur, perioada Edo
În 1906, după 22 de ani petrecuţi la Colombo, Baur s-a întors în Elveţia, de unde a continuat să-şi conducă afacerea.
Curios şi atras irezistibil de Asia, Baur a făcut primele achiziţii la începutul secolului al XX-lea. A fost interesat, la început, de obiectele la modă, cele care se întâlneau în pavilioanele Expoziţiilor Universale: porţelanuri Satsuma pictate, cu emailuri şi aur, ornamente de sabie, sculpturi în lemn, fildeş sau bronz, stampe, netsuke-uri şi lacuri japoneze, pietre dure, cloisonné-uri în culori minunate, dar şi cutii de tutun chinezeşti. Preferinţele lui se îndreptau către piesele de mici dimensiuni care puteau fi păstrate uşor în sertare. Dar marele periplu oriental pe care l-a făcut în 1923-1924 a marcat o schimbare a gustului său.
Pendulă reprezentând o Himeră
Plecând din Colombo, el şi soţia sa au explorat China, Coreea, apoi Japonia. La întoarcere, colecţionarul a renunţat la piesele la modă şi s-a consacrat celor excepţionale. Foarte repede, Baur, care nu avea urmaşi, s-a gândit la viitorul colecţiei lui. El a decis să-şi pună la adăpost opera unei vieţi întregi sub forma unei fundaţii care să dea naştere unui muzeu, cel instalat astăzi la Geneva.
Pescar în cristal de rocă, aşezat deasupra Pendulei misterioase din 1923
Cartier înseamnă înainte de orice numele unei epopei de familie, povestea unui atelier de bijuterii parizian, cumpărat în 1847, care s-a transformat de-a lungul generaţiilor şi al întâmplărilor istorice. Graţie clarviziunii sale şi unui extraordinar savoir-faire, bijutierul a câştigat treptat recunoaşterea aristocraţiei europene, a regilor şi apoi a întregii elite internaţionale.
Broşă-libelulă, Cartier, 1953, din platină, aur, diamante, smaralde şi rubine
Fiii lui, care i-au urmat la conducerea casei, au contribuit fiecare la creşterea ei. Ei s-au adaptat gustului şi cererii, respectând criteriile de exigenţă ale mărcii. Manufactura nu s-a mulţumit numai să creeze podoabe somptuoase, ci şi-a diversificat oferta în domeniul luxului. Pe lângă bijuterii a realizat tot felul de obiecte preţioase: accesorii de toaletă, de birou sau articole pentru fumători. Astfel, stilul Casei a sedus o clientelă cultivată, dornică de eleganţă şi de noutate.
Două personaje cu o floare de lotus, achiziţionat pentru 250.000 de dolari
La începutul secolului al XX-lea, gustul pentru călătorii, pentru arheologie şi tot ce venea din alte ţinuturi s-a dezvoltat şi a apărut şi în inspiraţia fraţilor Cartier. Fabuloasele bogăţii din Rusia, Egipt, Persia, India, dar şi cele din Extremul Orient au influenţat bijuteriile lor, care au profitat de acest nou imaginar. Motivele Asiei au intrat atunci în repertoriul decorativ al Casei.
Brăţară Cartier, 1925, de inspiraţie chineză
Creaţiile în stil chinezesc şi japonez au apărut sporadic între 1877 şi primii ani ai secolului XX. Dar abia între cele două războaie, odată cu vârtejul Anilor Nebuni, această înclinaţie s-a manifestat cu adevărat. Asia a influenţat atunci concepţia podoabelor şi motivele, într-un proces de stilizare Art Deco
Această pasiune pentru creaţiile venind din două culturi mult timp situate la graniţa realului îşi găseşte astăzi un ecou fascinant.
Bol din agată, dinastia Qing, 1850
”Mai mult decât o punere în valoare, tezaurele colecţiei Baur aruncă o nouă lumină asupra creaţiilor Cartier. Ele permit un studiu asupra receptării şi asimilării artelor asiatice în Europa, la începutul secolului XX. Forme, motive, materiale se amestecă şi dezvăluie inspiraţii multiple”, afirmă comisarul expoziţiei, Estelle Niklès van Osselt.
Inro decorat cu 7 libelule
Inro, decorat cu pasărea Phoenix şi broşă Cartier
Catalogul Asia visată în colecţiile Baur şi Cartier detaliază toată această epocă.
Expoziţia este un exerciţiu delicat între interesele patrimoniale şi cele comerciale.
Fenomenul acestor dialoguri între artă şi interesele comerciale nu este nou. Anul trecut, Victoria and Albert Museum din Londra a expus operele luiAlexander McQueen, iar Muzeul de Design londonez a etalat marca de încălţăminte Camper. Iar fenomenul s-a repetat şi la Paris, la Palais de Tokyo şi la Grand Palais. ”Aspectul comercial rămâne subsidiar pentru că aceste piese au fost concepute pentru a fi vândute”, explica directoarea Muzeului Ariana din Geneva.
Vanity Case, cu intarsii în aur, email şi pietre preţioase, Cartier, Paris
De altfel, cum să diferenţiezi obiectele comerciale de cele de patrimoniu? Când ele au o dimensiune istorică şi artistică, îşi au locul în muzeu. ”Piesele vechi ale colecţiei Cartier reflectă o epocă, explică Estelle Niklès van Osselt. Este vorba despre o muncă de creaţie care merită statutul de operă de artă”.
Desigur, mărcile actuale câştigă astfel în vizibilitate.
Broşă Cartier în formă de papagal, în aur alb, platină şi diamante
Înrudirea între piesele Catier şi cele asiatice este frapantă. Uneori abia poţi deosebi dacă un obiect vine dintr-o colecţie sau din cealaltă. Creatorul francez s-a inspirat din repertoriul asiatic, adăugându-i o tentă occidentală. El a refolosit chiar opere chinezeşti şi japoneze vechi pentru a le conferi o funcţionalitate nouă. Un vas de pensule, de exemplu, este transformat în pendulă. Întotdeauna cu maximum de magnificenţă.
Motive japoneze în argint şi fildeş
Pavilioanele cizelate din diamante, uneori pe tentă noptatică, oferă o manieră de lucru a emailurilor care aminteşte profunzimea celor ale porţelanurilor din epoca Qing (1644-1911), întunecoase şi lucitoare, datorate unui pigment feruginos pus la punct în secolul al XVII-lea.
Pudrieră Cartier, Londra 1930, din lac, argint, platină, coral şi diamante
Aşa cum o atestă multiplele surse de inspiraţie, mergând de la nopţile înstelate la vegetale exotice, trecând prin păsări Phoenix şi animale ale unui bestiar minunat, întâlnirea lui Cartier cu Extremul Orient a dat naştere unora dintre cele mai frumoase realizări ale Casei. Fără a mai vorbi despre tehnici ca emailurile, incrustaţiile cu sidef, exploatarea bambusului sau lacurile.
Recorduri pentru colierele Cartier
Safirul cel mai scump din lume, vândut în Asia pentru 17,2 milioane de dolari
Dacă piaţa de artă pare orientată mai ales către pietre extraordinare, aşa cum a demonstrat licitaţia Sotheby’s de la Geneva, ce a avut loc anul trecut, la sfârşitul lui mai, echivalentă cu 140 de milioane de euro, din care nu au lipsit piesele Cartier inspirate de Asia. Un Colier de jad, comandat în 1933 lui Cartier de către Barbara Hutton pentru căsătoria cu prinţul Alexis Mdivani, a ajuns să se vândă la Hong Kong, la casa de licitaţii Sotheby’s, cu 26 de milioane de euro, o sumă record pentru bijuteriile din jad.
Templu chinez în relief pe un vas de porţelan, dinastia Qing, şi farfurie decorată cu flori de prun
De asemenea, anul trecut, la Geneva, o Pendulă misterioasă din 1925, din aur, platină, cristal de rocă, onix, diamante şi turcoaze, a fost achiziţionată la Casa Sotheby’s pentru 777.000 de euro.
În 10 noiembrie 2015, la Geneva, la Casa Christie’s, o Pendulă Deco cu jad a fost vândută pentru suma de 127.000 de euro. O sumă fabuloasă a fost obţinută şi pentru un Papagal din lac cu nashiji (pulbere de aur) din perioada Edo (1722). Magia Cartier funcţionează şi seduce.
MAGDALENA POPA BULUC Publicat Miercuri, 20 ianuarie 2016

Niciun comentariu: