Traducere // Translate

Fundamentalistul reticent



Un film impresionant care iti da de gandit si care te obliga sa-ti pui intrebari.


Prima la care e obligatoriu sa-ti raspunzi este: ce inseamna un fundamentalist?

As raspunde ca fundamentalistul este cel care confundă chestiunile de esenţă cu cele secundare. Fundamentalistul consideră chestiuni esenţiale anumite idei / cauze care pot fi considerate secundare şi invers: ceea ce considera el esential un altul e sigur ca este un aspect secundar. Depinde de libertatea de gandire a fiecaruia, de forta traditiei in care a fost educat, de religia lui si de dogmele in care traieste nefiltrate personal ci preluate ad litteram Dacă ajunge la niste adevaruri care i se par imuabile pe cale libera sau prin inductie atunci individul nu mai poate avea părtăşie cu cei care consideră secundare pe acelea pe care el le-a considerat primare. Fundamentalistul refuză dialogul în dreptul unor chestiuni pe care le consideră nenegociabile şi de nedezbătut.

Eroul filmului nu este un fundamentalist veritabil el gandeste, el aduna intelepciunea celorlalti, o trece prin partea emotiva a fiintei ca sa termine parcursul intr-o decizie rationala, in favoarea vietii. Este un fundamentalist reticent. Cel mai clar a devenit acest lucru cand a avut discutia cu profesorul Faiz si acesta i-a spus: “ Pentru noi adevarurile fundamentale ale Coranului sunt singurul adevar.” Deschiderea lui Changez fata de ideea interlocutorului privind obligatia de a ne omori dusmanul a disparut in acel moment, pentru ca el trecuse prin si isi insusise o altfel de educatie, cumulase valori vestice care chiar daca erau grav incalcate de chiar promotorii lor, ele erau juste(nu spun adevarate ca sa nu fiu obligata prin simetrie sa consider adevarate si pe cele ale musulmanilor). Este o problema de optiune urmare educatiei. Este o optiune intre doua culturi diferite.

Filmul poate fi vazut in doua chei:

Cea mai simpla ne prezinta varianta lumii arabe a populatiei islamice care traieste de decenii cu teama interventiei americane in viata si in tara lor. Prin mostenire, prin traditie, necredinciosii, americanii sunt dusmanii lor care trebuie starpiti. Independenta, traiul si linistea lor sunt perturbate in numele unor idei pe care ei le considera nefondate. De data aceasta pretextul a fost terorismul ce a marcat lumea dupa 11 septembrie, care-lucru cunoscut si acceptat de toata lumea a dat prilej americanilor sa invadeze, sa umileasca, sa distruga mai mult sau mai putin cu probe viabile. Fiind un film facut in 2013, acesta putea fi in egala masura atribuit sirienilor, afganilor, irakienilor, iranienilor, rusilor. Chiar si rusilor carora le-ar folosi exacerbarea sentimentelor antiamericane in goana lor dupa lumea multipolara controlata si de ei. Din acest punct de vedere filmul poate fi considerat un film de propaganda anti americana mai mult sau mai putin subtila. Dar… lucrurile sunt mai complicate chiar in aceasta acceptiune a cheii de urmarire a filmului: In finalul marturisirii facute de Changez lui Bobby, lucru care il surprinde si pe amestecatul personaj, acesta spune:” aparentele pot fi inselatoare: iubesc America!” Aceasta marturisire de final strica liniaritatea de citire a filmului descrisa mai sus.
A doua cheie de vizionare este psihologica, profunda, complicata. O preocupare a tinerilor angajati drept consilieri/analisti financiari la o importanta firma din SUA care le deschidea orizonturi promitatoare era: Ce vei face in urmatorii 10 ani, dar in 25 ani? Planurile erau mari, pe masura excelentei lor dobandite in universitati americane de exceptie (Princeton in cazul eroului). Asta este de fapt vechea idee, acum amendabila a “Americii, tara tuturor posibilitatilor”Fara accidentul din 11 septembrie, probabil asa ar fi si ramas. Accidentul a schimbat insa soarta nu numai a lui Changez dar probabil a tuturor arabilor naturalizati mai mult sau mai putin, rezidenti in America. Acum incepe drama pakistanezului, care cu mici amendamente poate salasuieste in sufletul oricarui imigrant. America il dezamageste, il jigneste, il umileste pe nedrept cu o reactie nemeritata fata de loialitatea lui. Incepe sa vada aspectele invadatoare fata de conationalii si familia ramasa in lumea araba. Intruziunea CIA, a politiei, influentele lezante fata de el manifestate chiar de iubita lui, toate acestea ii produc eroului intrebari existentiale . I se pare ca gaseste un raspuns la toate dilemele lui in Turcia in compania unui fin om de cultura, editorul Kemal. Acesta ii spune un lucru tulburator prin simplitatea lui: “cand vei constientiza de care parte esti, bucuria va veni in lumea ta”. Dezradacinarea, ruperea de religie, familie, pakistanezi i-o evoca Kemal prin exemplul ienicerilor, copii de alta religie rupti de catre soldatii otomani de mici de langa familie si pe care-i cresc in legile musulmane. Care va fi loialitatea ienicerilor cand vor fi trimisi sa arda casele parintilor lor? Fata de cine se va manifesta ea? O parabola simpla si care copiaza intocmai situatia imigrantului scolit si angajat de succes in America.Pana acum, Changez a realizat ca a trait in visul american. Tot Kemal ii pune intrebarea: exista si un vis pakistanez? Poate cea mai dureroasa intrebare adresata celui care si-a parasit tara in nevoie. Aceasta discutie deter- minanta pentru erou il face sa recunoasca ingrata situatie a imi- grantului care a facut totul pentru americani in semn de recunos- tiinta pentru oportunitatile oferite, care a inceput sa-i dispretuiasca apoi cand a constientizat aroganta fata de alte tari mai sarace si a sfarsit in final sa se dispretuiasca pe el insusi. TREBUIE SA TRAIESC IN ADEVAR! Intelege Changez ca pe o revelatie si pleaca din paradisul american. Asta nu este insa rezolvarea, caci filmul ar fi avut atunci o solutie. America si-a lasat amprenta civilizatiei si progresului, a dorintei de a intelege si filtra prin proprii resurse universul ce-l inconjoara. Impactul cu lumea lui, cu studentii lui pe care nu vrea sa-i asmuta impotriva dusma- nului asa cum zicea probabil cursul sau de retorica antiamericana pe care-l preda, ci dorea sa-i protejeze impotriva violentei ne- controlate il pune din nou in conflict cu el si cu poporul lui de data aceasta. DE aceea in disperare de cauza, sub amenintare el gaseste dubla solutie: menajarea cu pierderi minime a vietii conationalilor sai si ajutorul dat CIA in scopurile lor anti- teroriste. Drama personajului exista si va continua. Ea se cheama:“Eu iubesc America”.
Gabriela Nicolescu

Niciun comentariu: