Trista dimineata
De duminica mare.
Imi izvoraste pe fata
Steaua cea de sare.
Privesc cu durere la
Verzile sabioare
De porumb din gradina ta,
Doamne, care
Nu te mai pot apara.
Intregul nu mai e intreg.
Strig:
Sunt cel mai fara de noroc!
Desi inteleg, inteleg
Ca toti suntem un lemn
De foc.
_____________
Stare
Puternic nu sunt.
Nu pot fi de fata
Cu sangele meu
Cand este ranit.
Nu indraznesc
Sa lac in picioare
Vipera ce m-a incoltit.
Nu pot pana la capat
Cantecul duce.
Scriind,
Parca-as ara cu o cruce.
Dorm iepureste si-mi pare
Ca nu mai vin zorii.
Inghet fara
Lana alba-a ninsorii.
Tulbure, Doamne,
Mi-ar rataci sufletul,
Tulbure si-mprastiat,
Cocosul de aur al cerului,
De l-as gasi dimineata taiat.
Puternic nu sunt
Nu pot o casa dura,
O cruce nu pot ciopli.
Cocorii se duc
Si nu-i pot opri.
Stelele cad
Si nu le pot la loc tintui.
Vremea ca viscolul te-acopera -
Cum sa te apar,
Mama: fluture fericit
Soare
In aceeasi clipa
Rasarit si-asfintit?!
_____________
ROMANIA. REAPRINDEŢI CANDELA
Reaprindeţi candela-n răscruce
Lângă busuiocul cel mereu
Degerat la mâni şi la picioare
Se întoarce-acasă Dumnezeu.
Doamne,Cel din slavi creştine
Ce pacate oare-ai săvârşit
Că te-au dus acolo şi pe Tine
În Siberii fără de sfârşit ?!
Refren:
Toate le ierţi,
Doamne de sus,
Cu blândeţe măreaţă
Chiar şi pe cei care te-au dus
În Siberii de gheaţă
Ninge frigul şi pustiul plouă
Degerată-mi este inima
Doamne, bine nu ne-a fost nici nouă
Fără sfâtul şi lumina Ta
Doamne, intră şi-n a mea chilie
Şi-amândoi, răniţi şi îngheţaţi
Să ne încălzim cu bucurie
Unul lângă altul ca doi fraţi.
Refren.
Toate le ierţi,
Doamne de sus,
Cu blândeţe măreaţă
Chiar şi pe cei care te-au dus
În Siberii de gheaţă.
____________
Si doar in limba ta te poti opri din plans
In limba ta ti-e dor de mama,
Si vinul e mai vin, si pranzul e mai pranz,
Si doar in limba ta poti rade singur,
Si doar in limba ta te poti opri din plans.
Iar cand nu poti plange si nici rade,
Cand nu poti mangaia si nici canta,
Cu al tau pamant, cu cerul tau in fata,
Tu taci atuncea tot in limba ta.
_____________
(in memoria Doinei si lui Ion Aldea Teodorovici)
Pe sangele nostru
Pe care
Soarele l-a vazut
Curg florile
Alfabetului latin.
Curajul de a trai,
Curajul de-a muri -
Iata cele doua aripi
Care pot
In ceruri sa te ridice.
______________
Orice femeie
(E.Doga, G.Vieru/A.Laszariuc)
1.Ai spus ca ochii-mi sunt flori dulci,
Si eu nu pot sa dorm de-atunci,
Si de atunci tot cade roua
Pe ochi, pe florile-amandoua.
O caprioara-ai spus ca sint,
Si-aud in mine frematand.
Aud cum freamata in mine,
Padurile de taina pline.
Refren:
Orice femeie e frumoasa
Daca iubita si-i mireasa
Orice femeie-i Consanzeana
Daca zambeste, daca iubeste,
Daca-i mireasa, daca e mama..
2. O trestioara-ai spus ca sint
Si tot ma leagana un vand,
Si tot ma leagana subtire
Un dulce vant numit iubire.
Ai spus ca sunt lumina ta
Pe care-n veci o vei canta
Si de atunci tot ard fierbinte
ca lumanarea ard, iubite
___________________
Doina
Ceva se-ntampla azi cu noi:
Azi lacrimile sunt gunoi. Eu mor pe cruce pentru ea,
Iar lumea hohoteste rea.
Nici nu stiu, iata, in chinul meu,
De-am mai trait!
Vesteste-L, mama, pe Dumnezeu
Ca am murit!
Din paine iau, sa pot zbura,
Cat de pe flori albina ia.
Dar tot eu sunt si judecat
Ca, trandavind, m-am imbuibat.
Nici nu stiu, iata, in chinul meu,
De-am mai trait!
Vesteste-L, mama, pe Dumnezeu
Ca am murit!
Ajuns-am a umbla mereu
In brate cu mormantul meu.
Si nu stiu unde sa-l mai pun
Sa am un somn mai lin, mai bun.
Nici nu stiu, iata, in chinul meu,
De-am mai trait!
Vesteste-L, mama, pe Dumnezeu
Ca am murit!
Un comentariu:
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace
N-a murit, a trecut de partea cu cei drepti...
Mi-a luminat copilaria, vorbidnu-mi despre lucruri frumoase, daruindu-mi carti si scriindu-mi aurografe, asa cum facea de fiecare data, cand se afla in mijlocul copiilor: generatii intregi de romani basarabeni au crescut cu poezia lui Grigore Vieru... Carti pe care eu le-am pastrat cu grija (erau de la Grigore Vieru!) si pe care azi parintii mei le tin in biblioteca pe un raft cu amintiri dragi...
Daca multi dintre basarabeni mai SIMT cuvantul romanesc, e, in mare parte, meritul sau. Avem datoria de a-l pomeni si a-i cinsti numele si faptele, iar faptele lui au fost cuvintele lui.
++++++++++++++
In razboi poti ajunge in mod intamplator erou, dar nu poti sa mori astfel: intamplator.
Sunt atatea lucruri pe care nu le pot stapani, sunt atatea lucruri care nu ma pot stapani.
Setea romanului de a lovi si a rasturna pe fratele sau este uneori mai apriga decat setea betivanului pentru butelca.
Poezia este un farmec pamantesc, muzica este un farcemc ceres oglindit in cel pamantesc.
Gasim putin a viata in strada, si mai putina in carti; adevarata viata colcaie in visele noastre.
Nu pierderea unui razboi este rusinoasa, ci apriga vrere de a te face iubit cu de-a sila ca invingator.
Daca este destula pace in iubire, nu mai trebuie sa cautam alte feluri de fericire.
Nu ma pot iubi pe mine insumi, daca nu este in sufletul meu cineva pe care-l ador.
(din culegerea Vad si marturisesc, ed. Minerva, Bucuresti, 1996)
Trimiteți un comentariu