Traducere // Translate

Chinezaria baroca a maestrului lacurilor Gerard Dagly

Gerard Dagly, Panou de perete din Muzeul din Munster

Gerard Dagly, Panou de perete din Muzeul din Munster
”Oare un indian a realizat aceste minuni de Cabinete pentru Berlin?”, se întreba într-o scrisoare din 1704 principesa Lisselote, arătându-şi admiraţia pentru maestrul lacurilor, Gérad Dagly, intendent de ornamente la Curtea de la Berlin. Producţiile sale, mai mult orientale, par opera unui artizan japonez. Nu se ştie nici când, nici unde Dagly a învăţat acest secret. La Muzeul din Münster, odată cu expoziţia deschisă, s-a lansat şi un album intitulat Gérad Dagly la curtea de la Berlin. În muzeu sunt expuse piese precum cabinete, gheridoane, mese, rame de tablouri, panouri pentru perete, care ilustrează virtuozitatea lui Dagly.
Masă de ceai din lac negru cu decoruri aurii cu vegetale şi animale, produsă la Curtea de la Berlin, datată 1706
La fel ca şi porţelanurile chinezeşti, mobilele lăcuite sunt o artă originară din Extremul Orient. Răşina extrasă din scoarţa copaculuiRhus vernicifera este extrem de rafinată şi era utilizată în special în China şi în Japonia, încă înainte de Christos. Ea era combinată uneori cu ceramica sau lemnul. Cu timpul s-au dezvoltat tehnici decorative specifice pentru lac. Lacurile chinezeşti din epoca Han (206 î.Ch. – 220 d.Ch) sunt cunoscute pentru rafinamentul ornamentelor, în special aplicate pe un fond de lac negru. În secolele următoare, s-a urmărit continuu perfecţionarea acestor alcătuiri în lac, încât ele au devenit una dintre cele mai emoţionate expresii artistice din întreaga Asie Orientală, în particular, China şi Japonia. Admirate pentru frumuseţea lor, lacurile chinezeşti au stârnit încă din Antichitate interesul.
Clavecin lăcuit cu motive chinezeşti, de la Schloss Charlottenburg
Cu timpul, folosirea vopselurilor protectoare a fost esenţială în special pentru artiştii persani, care nu aveau la dispoziţie răşina de Rhus vernicifera. Mai ales în ornamente se poate observa şi fina caligrafie în aur pe fond negru, combinată cu precizie, care oferă o deplină armonie.
Numeroase obiecte lăcuite din Orientul Mijlociu sosesc la Veneţia între secolele XV şi XVI, inspirând o analogă producţie locală, influenţată de arta persană, dar cu afinităţi conceptuale cu cea chineză.
Masă sculptată şi două gheridoane de Gerard Dagly
Europenii încep să preţuiască originalele lacurilor chinezeşti şi japoneze după jumătatea secolului al XVI-lea, datorită negustorilor portughezi, care au stabilit primii relaţii comerciale cu China, urmaţi de spanioli şi apoi de olandezi şi englezi, care şi-au stabilit bazele la Macao şi Canton.
Cabinet în interior din lac alb cu pictură policromă, realizat şi datat 1700
Primele lacuri chinezeşti şi japoneze care au sosit în Europa au stârnit o dilemă. Care era materialul ce reda suprafeţele atât de perfecte. Despre porţelan, (Marco Polo scrisese un tratat în care vorbea despre un amestec de cochilii), chiar compoziţia lacului rămâne misterioasă pentru multe decenii, până când anumiţi călători europeni au dezvăluit în sfârşit enigma. Dar revelaţia nu a fost extraordinară, întrucât era greu de a reproduce o vopsea similară răşinii Rhus vernicifera. Nu merita nici să fie importată această plantă, întrucât pentru a prolifera era nevoie de condiţii ambientale specifice şi de o climă tropicală. Atunci, europenii au experimentat folosirea unor materiale diverse, care să imite lacul din Extremul Orient, o altă răşină, extrasă dintr-o plantă oarecare din arealul mediteranean. Rezultatul nu a fost acelaşi, dar lacurile europene au început să fie preţuite şi achiziţionate, bineînţeles cu preţuri mult mai mici decât ale celor importate din Asia. Manufacturi lăcuite au început să existe la Veneţia, la Florenţa, la Amsterdam, în Anglia, încă de la începutul secolului al XVII-lea. Artizanii specializaţi în aceste lacuri reproduceau decoruri inspirate din obiectele chinezeşti şi japoneze, dând un impuls Europei pentru gustul chinezăriilor.
Uşile interioare de la un Cabinet cu pictură policromă de la Berlin
Chiar în Germania, arta lacurilor a avut o dezvoltare importantă la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea, astfel încât au început să se creeze anumite manufacturi. Între ele s-o amintim pe cea a lui Gérad Dagly (1665-1715). Se pare că acesta s-a născut în Olanda, unde s-a şi format şi apoi s-a transferat la Berlin în 1686 pentru a intra în anturajul artistic al Electorului de Brandenburg, lucrând chiar şi pentru alte curţi regale, producând un mare număr de manufacturi lăcuite.
Grădină japoneză în viziunea lui Gerard Dagly
Lacurile lui Dagly sunt adevărate capodopere ale Barocului internaţional. El reproducea într-o manieră fidelă motivele lacurilor din Extremul Orient, în particular cele japoneze din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, special destinate exportului către Europa. De un mare succes s-au bucurat mobilele pe care el aplica vopsele europene. Aşa cum se poate admira în muzeu la acel extraordinar Clavecin, conservat la Schloss Charlottenburg din Berlin. Spectaculoasa sa manufactură exemplifica o altă caracteristică a artei lui Dagly, folosirea unei vopsele albe pe fond negru, decorată cu figuri şi obiecte reprezentând peisaje derivate din repertoriul chinez. În cazuri particulare el orna cu vopseluri policrome, cu motivele porţelanurilor aşa-numite din Familia verde, care erau transferate pe suprafeţele externe ale instrumentelor muzicale.
Paravan chinezesc cu 12 panouri, în lemn lăcuit negru, cu decor în pictură policromă, din perioada Kangxi, dinastia Qing (1662-1722)
Expoziţia de lacuri din Münster este dedicată exclusiv operei lui Dagly, având-o curator pe Monika Kopplin, directoarea muzeului, una dintre autoarele numeroaselor publicaţii privind lacurile orientale. Muzeul german, unic în Europa şi chiar în lume, este specializat în arta lacurilor şi mai ales din perioada Barocului. În bogatul catalog ce acompaniază expoziţia sunt prezentate numeroase obiecte realizate în atelierul lui Dagly, unele dintre ele dispărute, precum Cabinetul Chinezesc realizat între 1690 şi 1695, ce se afla în Palatul din Berlin, distrus în urma bombardamentului din cel de al Doilea Război Mondial, cât şi altele ce evidenţiază o serie de Paravane chinezeşti de tipul Coromandel.
Chinezărie barocă în lacurile lui Gerard Dagly
De admirat, o pereche de Cabinete japoneze din secolul al XVII-lea, din lac negru, cât şi Cabinetul Weilburg, realizat de Dagly la începutul secolului al XVII-lea. ”Copia Cabinetului din perioada Edo face parte dintre cele mai frumoase modele în lac pe care eu le-am văzut vreodată, o împletire cu lemn aurit, declară Monika Kopplin, adăugând: Cabinetul Weilburg, în schimb, este un exemplar perfect de adopţie de către Dagly a esteticii lacurilor japoneze”. Şi aceasta, datorită prieteniei sale cu Frederic Wilhelm, Marele Elector de Brandenburg, succesorul lui Frederich al III-lea.
Piesă de lac barocă
Dagly a stat o perioadă îndelungată la Curtea de la Berlin, iar în 1687 i-a fost acordat titlul de Kammerkünstler (artist de cameră), la Curtea Berlinului, cel mai important centru al artei lacurilor din epoca Barocului. Timp de 30 de ani a activat la Berlin, realizând mobilier şi obiecte decorative, printre care, Camera Chinezească, ce a fost complet distrusă în timpul celui de al Doilea Război Mondial.
Cabinet cu intarsii din lac şi pictură policromă, datat 1700
Un rol important, aşa cum am menţionat, l-a avut Frederic Wilhelm, care a deschis larg porţile culturii asiatice şi care, pe lângă mobilier şi obiecte de artă, poseda o bibliotecă cu manuscrise chinezeşti cu peste 400 de volume, sursă de inspiraţie preţioasă pentru Dagly. Frederic Wilhelm i-a finanţat călătoria în Olanda, dar şi pe cea în Extremul Orient. La Amsterdam, la începutul secolului al XVII-lea soseau nenumărate mărfuri şi obiecte de artă din Orient, printre care şi multe creaţii în lac. Se pare că, la Amsteram, Dagly a studiat lacurile, tehnica în care a devenit apoi unul dintre cei mai buni interpeţi. El s-a inspirat din secretele lacurilor, în special al celor japoneze. Împreună cu aurul şi argintul, utiliza diferite tonuri de pulbere de metal, iar chinezăriile pe care le realiza erau de influenţă asiatică şi de multe ori îi înşelau chiar pe cei mai buni cunoscători. Splendide sunt mesele nipone realizate în aşa-zisul stil Namban. La fel şi realizările de mobilier în lac alb, cu efect de porţelan alb şi albastru, aşa cum se poate observa în expoziţie la o masă datată 1690, acompaniată de două gheridoane.
Cabinet anglo-olandez. A fost vândut la Christie's Londra pentru 29.000 de euro
La începutul secolului al XVIII-lea, paleta cromatică a lui Dagly se îmbogăţeşte şi virează către roşu. În ultimul deceniu al vieţii sale, cercetările lui se acentuează din zi în zi, realizând lacuri impermeabile la apă, substanţe rare care protejau lemnul.
Operele lui Gérard Dagly se întâlnesc la numeroase licitaţii, în special piese de mobiler din secolele XVII şi XVIII. E cazul unui Birou-cabinetgerman lăcuit, aurit şi cu pictură policromă, realizat în secolul al XVIII-lea, vândut la Sotheby’s de la New York pentru 135.000 de euro.
Un alt Cabinet Queen Anne, lăcuit în roşu şi parţial aurit, a fost vândut la Sotheby’s din New York pentru 54.000 de euro.
                                                                                 Magdalena Popa Buluc


Niciun comentariu: