Traducere // Translate

urbanism arhitectura design evangelism

Oana Bogdan, o arhitectă stabilită la Bruxelles, spune că ar fi bine ca românii să înveţe simplitatea şi să ţină cont mai mult de arhitectura locuinţei decât de decoraţiuni. A plecat la studii în 1999 şi de atunci semnează proiecte de gândire şi regândire a spaţiilor publice şi private pentru oraşe din toată lumea, mai puţin România.

„Adevărul": Ce îi spui unui străin care te întreabă ce părere ai, ca arhitect, despre România, oraşele ei, clădirile ei publice şi private?

Oana Bogdan: Îi recomand fiecărui străin care vrea să viziteze România arhitectura vernaculară (n.r. - care este proprie unei ţări), cetăţile şi bisericile fortificate, ansamblurile hoteliere construite pe litoral în anii '60-'70, arhitectura interbelică; dar să nu ia în seamă felul în care au fost transformate sau sunt folosite şi „locuite" multe dintre aceste clădiri. Spaţiul dintre imobile, spaţiul public din România, mai important decât clădirile în sine, este totalmente neglijat.
urbanism urban evangelism
Cum sunt „locuite" casele românilor, cum vezi amenajarea lor?

Nu vizitez des case româneşti, dar pot să mă refer la casele pe care le-am văzut la Anuala de Arhitectură Bucureşti 2011, din al cărei juriu am făcut parte. Impresia mea a fost că se pune prea mult accentul pe mobilier, pe decoraţiune. O amenajare reuşită nu depinde de preţul sau de designul mobilierului, ci de calitatea spaţiului, de felul în care acesta e pătruns de lumină, de priveliştea pe care o surprindem prin golurile din faţadă, de calitatea construcţiei, de confortul termic şi acustic. Amenajarea unei case depinde enorm de arhitectură.

Nicio canapea şi niciun tapet nu vor compensa vreodată înălţimea redusă a camerelor din apartamentele construite în anii '70-'80 în România sau izolarea acustică proastă între casa noastră şi cea a vecinilor. Un coleg arhitect mă face să râd de fiecare dată când sfătuieşte lumea să cumpere locuinţe ieftine, aflate vizazi de clădiri remarcabile, cu semnătură de arhitect. „E mai important ce vezi pe fereastră decât cum arată casa ta la exterior", spune colegul meu. Ideal ar fi să trăim în interioare de calitate şi să avem vedere la un oraş superb, cu clădiri remarcabile. O utopie! Pe de altă parte, cred că avem nevoie de clădiri mediocre, ca să le putem diferenţia de cele remarcabile. Ce nu trebuie să uităm e că mediul în care trăim are un impact deseori subestimat asupra psihicului. Avem nevoie de arhitecţi aşa cum avem nevoie de doctori. Revenind, cred că multe dintre locuinţele noi sunt conformiste, copii ale caselor văzute în filme sau în vacanţe, dar asta nu se întâmplă numai în România. Diferenţa între România şi alte ţări apare la nivel de spaţiu public.

De unde crezi că vine problema asta, e de aşteptat ca ea să fi dispărut la atâţia ani după Revoluţie. Sau nu?
vertical urbanism
Cred că democraţia e încă prost înţeleasă, atât în drepturi, cât şi în obligaţii. Iar una dintre obligaţii e să ţinem cont de spaţiul colectiv şi de cel public. Nu voi uita niciodată reacţia primilor studenţi belgieni pe care i-am cazat în apartamente din Bucureşti, cu ocazia unor excursii de studii organizate pentru Universitatea din Leuven (Belgia). Când au intrat în holul blocului, s-au speriat şi m-au rugat să-i duc la un hostel. Era întuneric, mirosea urât, treptele erau deteriorate. Odată ajunşi în apartamente, s-au liniştit, atmosfera era diferită: curăţenie, canapele din piele, bucătării perfect utilate, aer condiţionat. Cu generaţiile care au urmat n-am mai avut probleme: ştiau de la colegii lor mai în vârstă că în România responsabilitatea fiecăruia se opreşte la uşa propriului apartament şi că holul blocului, trotuarul din faţa casei, strada, spaţiul de joacă etc. sunt ale nimănui.

Ce alte lecţii nu şi-au însuşit românii încă?

Cred că trebuie să înveţe o anumită modestie, simplitatea, rafinamentul. Dar mai întâi trebuie să depăşească faza caselor arătoase, a colorării vesele a blocurilor de locuinţe (sunt surprinsă de fiecare dată când ajung în Bucureşti de culorile alese pentru faţadelor blocurilor recent renovate), a mobilei cu cristale Swarovski.

Ce lecţie de arhitectură îi dă Bucureştiului Bruxelles-ul?

Bruxelles-ul e un oraş disfuncţional organizat în 19 „comune" (un fel de sectoare), cu 19 primari autonomi, fiecare cu perspectiva lui asupra a ceea ce înseamnă un oraş. Deciziile la nivelul întregului oraş sunt ori imposibil de luat, ori se iau extrem de greu. Până de curând concursurile de arhitectură şi de amenajare a spaţiului public au fost corupte. Bani nu sunt pentru că bunii plătitori de taxe trăiesc în afara oraşului „mare, murdar şi periculos". Aproape că nu există arhitectură contemporană de calitate. ­Bruxelles-ul e un oraş extraordinar, pe care eu îl iubesc, dar nu pentru arhitectură, ci pentru multiculturalitate, pentru toleranţă, pentru mister, pentru că nu mă domină şi nu mă copleşeşte aşa cum s-ar întâmpla dacă aş locui la Paris sau la Londra. Comparat cu alte capitale europene, ­Bruxelles-ul a rămas mult în urmă. Aşa cum se prezintă acum, deci, capitala Belgiei nu-i poate da absolut nicio lecţie celei din România.

Ce visezi să proiectezi, dar încă nu s-a ivit ocazia?

Îmi doresc o casă pentru mine, un fel de buncăr-peşteră. Va rămâne un vis, probabil voi continua să locuiesc în apartamente proiectate de arhitecţi mult mai bătrâni şi mai buni decât mine.

" În Bucureşti, aş reconsidera întreaga infrastructură şi tot spaţiul public. Ştiu că nu dau dovadă de modestie, dar nu aş lucra singură. "

Studii pe axa România-Belgia

Numele: Oana Bogdan

Data şi locul naşterii: 9 decembrie 1977, ­Sighişoara, România

Starea civilă: Căsătorită

Studiile şi cariera:

- Bursier la Facultatea de Arhitectură din cadrul Universităţii ­Catolice din Leuven, Belgia ­(1999-2011)

- A absolvit Institutul de Arhitectură „Henry van de Velde", Anvers, Belgia (2002) şi Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu", Bucureşti (2003)

- Din 2007, este membru al Comisiei pentru Arhitectură şi Design din cadrul Ministerului Comunităţii Flamande, Belgia

- Din 2007, e fondator şi director al biroului Bogdan& van Broeck Architects din Bruxelles (www.bvbarchitects.com)

Locuieşte în: Bruxelles, Belgia

Interior Design - Best Of Year Award.JPG

Un comentariu:

Unknown spunea...

youn are invited to follow my blog