Scrisoarea Deschisa a Hertei Muller catre Horia Roman Patapievici
Draga Horia Patapievici,
Dupa cum reiese din programul Intitutului Cultural Roman vor veni la "Academia de vara" a ICR Berlin in aceasta luna Andrei Corbea Hoisie si Sorin Antohi. Antohi este chiar "directorul" acestui colocviu.
Este scandalos faptul ca Romania se prezinta in Germania cu aceste doua persoane care pe timpul dictaturii au lucrat cu serviciul de securitate roman.
In Germania s-a discutat timp de mai multi ani despre problema informatorilor STASI si au fost trase consecintele in toate domeniile: fostii informatori nu pot ocupa functii in cadrul universitatilor, la ziare si la institutiile culturale.
Daca ICR-ul se prezinta in Germania cu aceste persoane isi va cauza daune ireparabile siesi, iar participantii germani vor fi folositi doar pentru lustruirea imaginii unor agenti deconspirati.
Se pune intrebarea cum ii vor prezenta angajatii ICR Berlin invitatilor la scoala de vara pe partenerii de discutie romani: Corbea Hoisie - profesor si agent de Securitate cu o activitate indelungata si Sorin Antohi - oaspete al unor universitati europene timp indelungat cu un titlul de doctor falsificat si cu publicatii fictive? Si ce vor relata presei germane? Sau mai bine zis: ce nu vor relata?
Crede ICR-ul ca traieste pe o alta planeta unde nu exista conceptele de demnitate personala si de integritate morala in stiinta?
Ce inseamna sa fii intelectual in Romania de azi? Ce s-a ales din promisiunile Romaniei facute cu ocazia integrarii in UE?
ICR-ul de la Berlin reprezinta vitrina Romaniei in Germania - dar de fapt se prezinta drept vitrina unui trecut care nu mai apune. Cine va prelua raspunderea pentru acest fapt? De la caderea lui Ceausescu fiecare institutie in Romania are propria raspundere si influenteaza felul in care se traieste in contextul libertatii castigate pentru care au murit sute de oameni!
Am sperat ca Romania se va normaliza in final (dupa atata timp si dupa atatea sanse pierdute), cel putin in domeniul cultural.
Ma doare si ma infurie faptul ca se intampla exact contrariul.
Promit ca nu voi mai calca pragul ICR la Berlin - si nu voi fi singura care va proceda astfel.
Cu salutari cordiale,
Herta Muller
Replica ICR
Explicatiile lui Horia Roman Patapievici privindu-i pe Andrei Corbea-Hoisie, fost ambasador la Viena si membru al conducerii Fundatiei Soros, deconspirat de CNSAS abia anul trecut ca infiltrat de Securitatea in grupul disidentilor de la Iasi şi Sorin Antohi, membru fondator al GDS, fost membru al conducerii Fundatiei Soros, fost membru al Comisiei Tismaneanu, fost profesor "doctor" la Universitatea Central Europeana de la Budapesta si fost spion al disidentului anticomunist Dan Petrescu.
Şcoala de vară "Germania şi Romania: Transferuri academice, culturale şi ideologice", organizată la Berlin intre 19 şi 25 iulie 2008 de ICR-Berlin, nu a atras atenţia prin calitatea ei (excepţională), ci prin prezenţa a doi foşti informatori ai Securităţii intre participanţi (A. Corbea-Hoişie, care a fost invitat in calitatea sa de profesor la Institutul de romanistică al Universităţii din Viena, şi S. Antohi, unul dintre organizatorii şcolii de vară, in calitatea sa de preşedinte executiv al Institutului pentru Studii Avansate de Umanism Intercultural, Arbor- Mundi, Bochum).
S-a sugerat in presă că prezenţa lor acolo ar ilustra intenţia ICR de a promova in străinătate informatorii fostei Securităţi ori ar reflecta clientelismul conducerii ICR, care işi promovează prietenii. Această perspectivă este deopotrivă falsă şi răuvoitoare. De cand conduc această instituţie (ianuarie 2005), ICR nu a manifestat nici un fel de partizanat, nici politic, nici ideologic, nici artistic, nici amical şi, aş adăuga, nici moral. Dimpotrivă, a observat o strictă neutralitate: dovadă evantaiul extrem de larg de artişti şi formule artistice, care a caracterizat programele susţinute de ICR.
Aşa cum nu face judecăţi asupra formulelor estetice propuse de artişti, ICR nu face judecăţi morale asupra ideologiei ori convingerilor lor. Cat despre afirmaţia că ICR, cu prilejul acestei Şcoli de vară, ar exporta informatorii Securităţii, ea este complet tendenţioasă. Ceea ce exportă m este conceptul unui program de studii romano-german integrat, care include o conferinţă şi o Şcoală de vară pentru studenţii avansaţi (doctoranzi şi postdoctoranzi din patru ţări, Romania, Moldova, Ucraina şi Germania; participanţii au fost selectaţi pe baza unui concurs, vezi www.rki-berlin.de), cărora li se oferă posibilitatea să lucreze sub indrumarea unor excepţionali cercetători din Germania, Romania şi Israel (Jörn Rüsen, Jürgen Kocka, Moshe Idel, Armin Heinen, Stefan Troebst, Violeta Barbu, Klaus Bochmann, Dietmar Müler, Anke Pfeifer, Vasile Dumbravă, Andrei Corbea-Hoişie, Sorin Antohi).
Conceptul acestei şcoli de vară le aparţine celor trei directori (Rüsen, Bochmann, Antohi), iar profesorul Rüsen a insistat asupra colaborării cu Sorin Antohi. ICR a finanţat acest proiect pentru că este foarte bun şi, evident, nu pentru că Antohi şi Corbea-Hoşie sunt foşti informatori. Mă intreb: ICR ar fi putut respinge un asemenea proiect, cu argumentul că nu lucrează cu Sorin Antohi ori Corbea- Hoişie (să nu uităm, totuşi, de valoarea lor profesională), in condiţiile in care partenerii germani nu numai că nu au ridicat obiecţii morale la acest fapt, ci, in cazul lui Antohi, au optat explicit pentru colaborarea cu el, in calitate de co-director al Şcolii?
In Romania nu există un cadru legal in virtutea căruia cetăţenii romani care au fost informatori ai Securităţ ii să fie excluşi din viaţa publică ori academică. Din acest motiv, indiferent care i-ar fi fost scrupulele, ICR nu putea să adopte decat poziţia neutră. Astfel incat, valoarea ştiinţifică a profesorilor, decizia acestora de a nu ţine seama de trecutul celor doi colegi romani, precum şi posibilitatea oferită tinerilor studioşi din patru ţări de a lucra cu somităţi ale ştiinţei sub auspiciile ICR-Berlin au fost motivele care, in cele din urmă, au prevalat in decizia ICR de a finanţa această Şcoală de vară.
Horia Roman Patapievici
24 de comentarii:
Comparatie traznet
Intre timp a aparut si raspunsul lui Patapievici, imediat dupa scrisoarea Hertei Muller. Multumim redactiei ca ne-a dat prilejul sa comparam scrisurile celor doi (dupa cum se stie, Patapievici e macinat de ambitii scriitoricesti.)
Proza Hertei Muller se cheama literatura.
Proza lui Patapievici e scrisa in cea mai autentica limba de lemn: stil impersonal birocratic dus la apogeu.
HR Patapievici un produs al securiattii?
Ce se poate spune despre un intelectual care accepta constient sa respire acelasi aer cu un turnator al securitatii?
Ce se poate spune despre un intelectual care simte si gandeste alfel decat se lasa a intelege din "scrierile" sale?
Ce se poate spune despre un om care se bucura de banii p[ublici insusiti prin colaborare cu cei acre mentin tara sub ocupatie securist-comunista?
Ce se poate spune despre cineva careisi vinde numele si renumele pentru a insela tara dar si lumea libera de comunism cu o falsa democartizare a tarii.
Da, tov.HRP in tara nu exista legi " virtutea căruia cetăţenii romani care au fost informatori ai Securităţ ii să fie excluşi din viaţa publică ori academică.",nu exista aceste legi pentru ca ele nu sunt agreate de structurile actuale securist-comuniste ale statului roman, dar ar trebui sa existe intelectuali ,oameni demni care sa apere imaginea adevaratei Romanii,noncomuniste,dar si principiile fundamentale ale umanitatii.
Inca o masca a falsului intelectualism de sorginte bolsevica a cazut.
Stimata Doamna Herta Muller va multumim.
Cu toata consideratia si cu cele mai alese ganduri va multumim ca aparati romanismul,ca asemeni noua ,celor din tara ,va doriti si dumneavoastar o Romanie eliberata de sub ocupatia securist-comunist actuala.
In tara intelectualii sunt marginalizati ,blamati,infometati si terorizati cu cele mai abjecte practici securiste,dar in primul rand adevartii intelectuali sunt distrusi de tradarea celor care se vor a fi ceea ce nu vor fi niciodata.
Ce scuza prosteasca are patibularul HTP
Cica in RO nu exista cadru legal. Pai el din pozitia in care e nu poate sa propuna anumite reglementari, ca doar e reprezentant al culturii romanesti? El doar se complace in mocirla si numeste aceasta complacere "neutralitate"? In alta ordine de idei, acest "nimeni al culturii romanesti", vazand un patibular cand se uita in oglinda, are impresia ca toti romanii sint la fel ca el.
rosu ovidiu a scris:
> Ce se poate spune despre un intelectual care accepta constient sa
> respire acelasi aer cu un turnator al securitatii?
Ca fostii camarazi l-ar avea la mana?
> Ce se poate spune despre un intelectual care simte si gandeste alfel
> decat se lasa a intelege din "scrierile" sale?
Sa speram ca asa o fi si ca nu o pofteste pe matusa-sa, asa cum se confesa intr-o pretentie de literatura autobiografica aparuta episodic in "Plai cu boi"
Cat depre "eseurile" politice, s'avem pardon, dar eu nu mai pot digera limba de lemn a birocratilor romani.
Birocratul Patapievici, si-a insusit perfect cultul peronalitatii din iepoka:
daca lui Pata nu-i place Eminescu, apai numele "Eminescu" este indezirabil in toate centrele "culturale" romanesti ale lumii.
~
Horia Roman-Patapievici: „Turnătorii au reprezentat o plagă a societăţii. Cu toate acestea, eu nu ştiu, din punct de vedere sistemic, cum trebuie să ne raportăm public la ei“.
Scrisoare deschisă către Herta Müller
Dragă Herta Müller,
Graţie talentului tău de conştiinţă veşnic trează, ai reuşit două lucruri pe care sunt sigur că nu le-ai dorit: să arunci în insignifianţă un program cultural valoros şi să închizi o dezbatere, pe care eficacitatea indignării tale a făcut-o să pară inutilă. Programul cultural aruncat în insignifianţă este şcoala de vară organizată de ICR-Berlin, „Germania şi România: Transferuri academice, culturale şi ideologice“, pe care ai prezentat-o în mod părtinitor ca fiind „vitrina unui trecut ce nu dispare“. Dezbaterea condamnată la inutilitate este cea referitoare la soarta informatorului.
N-am să pledez pentru valoarea ştiinţifică a programului şcolii de vară. Ar fi să mă expun obiecţiei tale că scuz imoralitatea prin competenţă, ceea ce nu e în intenţia mea. Dar pentru că miza scrisorii tale deschise este adevărul, trebuie să pornim de la el. (...) Îmi reproşezi că ICR „se prezintă în Germania cu două persoane care în perioada dictaturii au colaborat cu serviciile secrete“, ca şi cum şcoala de vară ar fi fost organizată anume pentru promovarea lor. E cu totul tendenţios să spui că ICR ar fi trimis în Germania ca „reprezentanţ i ai României“ foştii informatori ai Securităţii ori că ICR ar avea ca politică promovarea lor peste hotare. Motivul pentru care ICR a finanţat această şcoală de vară a fost înalta ei ţinută ştiinţifică (...).
Ar fi trebuit ca ICR să anuleze acest program din motivele care ţi-au stârnit ţie „durerea şi mânia“, şi pe care, de altfel, le împărtăşesc? Tu eşti sigură că da şi pari să agreezi ideea ca ICR să facă pedagogie morală cu societatea. Gândeşte-te însă ce ar însemna dacă ICR s-ar erija într-o instanţă morală, care şi-ar selecta participanţ ii la programele culturale pe care le finanţează după criterii morale, filozofice ori religioase particulare. Ar fi un dezastru de subiectivism. Ca imparţialitatea morală a unei instituţii publice să fie credibilă, ea trebuie acceptată şi în cazurile în care se află în dezacord cu convingerile noastre morale, filozofice, estetice ori religioase profunde. Sub conducerea mea, ICR nu finanţează numai programele culturale care se bucură de asentimentul meu. Faptul că un anume artist este prezent în străinătate cu finanţare ICR nu înseamnă că eu personal îi împărtăşesc ori apreciez formula artistică. Faptul că Antohi şi Corbea-Hoişie participă la această şcoală de vară nu înseamnă că eu personal sau ICR ca instituţie aprobăm ori justificăm trecutul lor de informatori: înseamnă doar că ei au fost consideraţi parteneri academici plauzibili de către colegii lor germani şi israelieni, personalităţi respectate ale comunităţii internaţionale.
Pe de altă parte, atunci când te întrebi cum vor fi prezentaţi cursanţilor Andrei Corbea-Hoişie ori Sorin Antohi - şi sugerezi ironic titulatura „profesori şi agenţi de securitate cu state vechi“ - ridici două probleme de principiu, care merită o dezbatere publică serioasă. Cât de durabilă e vina informatorului? Cum trebuie să ne comportăm cu informatorii care nu au făcut ori prilejuit crime (pentru că, dacă au făcut crime, soluţia e simplă: Codul Penal)? Prima problemă e filozofică şi religioasă, iar soluţia la ea nu e uşor de găsit. Tu pari să înclini spre ideea că vina este imprescriptibilă, că un fost informator rămâne în mod esenţial un informator şi că „atingerea“ informatorului cumva „întinează“. Numai aşa pot considera ca fiind raţională, şi nu doar impulsivă, decizia ta de a nu mai călca pragul ICR-Berlin şi încurajarea ta explicită ca şi alţii să facă la fel.
A doua problemă este consecinţa morală inevitabilă a celei dintâi. Îţi împărtăşesc sentimentul că turnătorii au reprezentat o plagă a societăţii româneşti. Cu toate acestea, dincolo de această dezaprobare globală, eu nu ştiu, din punct de vedere sistematic, cum trebuie să ne raportăm public la ei. Dacă ne adresăm legii, vedem diferenţele de tratament de la o ţară la alta. În Germania, ţara cea mai radicală în eliminarea STASI din structurile statului, informatorii sunt trataţi în funcţie de sinceritatea lor şi de dispoziţia angajatorului în România, decizia asupra sorţii informatorilor este lăsată la latitudinea opiniei publice (care, potrivit legii, ar trebui să fie corect informată: bineînţeles, nu e). Chiar dovedit, informatorul are toate drepturile care decurg din posesia cetăţeniei, pe care constituţia i-o garantează. Oprobriul nu antrenează, legal vorbind, o decădere din drepturile civile. Atunci, ar părea, soluţia este o lege a lustraţiei. Dar România nu are o lege a lustraţiei, iar Europa Unită, cum ştii, dezaprobă astfel de legi, pe care le consideră discriminatorii. Scrisoarea ta de protest mă somează să fac instituţional o discriminare pe care, legal, nu am dreptul să o practic decât moral. Tu ai numai responsabilitatea convingerilor tale, pe care, în ce priveşte răul făcut de securitate, le împărtăşesc în totalitate: însă eu, cât timp reprezint ICR, am şi obligaţia să mă supun principiului care îmi interzice să folosesc instituţiile statului pentru a-mi promova convingerile, atât pe cele pe care legile în vigoare le-ar susţine, cât şi pe cele pe care nu le-ar încuraja explicit.
Dragă Herta, permite-mi în încheiere să-ţi spun că problema de fond ridicată de scrisoarea ta nu este condamnarea prezenţei la Berlin a doi foşti informatori ai Securităţii, ci este absenţa unui răspuns de principiu la întrebarea pe care indignarea ta o face să pară şi imorală (pentru că ar părea să ţină partea informatorilor: nu, nu le ţin partea), şi inutilă (pentru că discuţia pare deja tranşată: nu e): ce facem cu informatorii care nu sunt de resort penal? Informatorii care nu ocupă funcţii oficiale în stat şi care şi-au recunoscut colaborarea cu Securitatea (de bine de rău ori total; cu demnitate ori ba; deschis ori pieziş; sincer ori arogant; etc.)? Le restrângem drepturile? Îi discriminăm social? Îi trimitem la „munca de jos“? Îi izolăm? Dacă sunt scriitori, le interzicem dreptul de semnătură? Ce trebuie să le facem, noi, virtuoşii, lor, păcătoşilor?
Dle Patapievici, sunt uluit de cate tampenii ati putut asterne pe hartie. Va intrebati ca ar trebui sa dureze vina informatorului, a turnatorului care a alimentat beciuriile securitatii?
Chiar asa, cat trebuie sa dureze vina turnatorului daca ranile victimelor, nu cele fizice cat cele psihice, dureaza o viata si chiar mai mult...?
Cat trebuie sa dureze vina turnatorului care a lasat in urma lui orfani si vaduve si lacrimi si tristete...?
...
Dle Patapievici, nici nu ma mir de zoaia in care se scalda Romania, din moment ce dvoastra sunteti declarat un intelectual de frunte.
Sunt curios ce parere ar avea si alti intelectuali de frunte, vis a vis de punctul dvoastra de vedere(si ca sa ramanem in sfera EVZ-ului, ma refer la dnii Cartarescu si Tismaneanu.
...
In orice caz, in memoria celor turnati, eu va spun: sa va fie rusine!
...
Bla bla bla de dura cu turnatorii
Intr-o romanie in care beneficiarii turnatoriilor ,adica aparatul de partid si secu,cei cu functii mari si foarte mari,fac pe politicienii si afaceristii si nu ii intreaba nimeni de sanatate turavura cu turnatorii capata aspecte patetice si grotesti.de fapt observ ca toata forta si energia a fost canalizata spre turnator,sefului lui neclintinduise nici un fir de par.Da a avut partea lui de vina ,pot sa gasesc un manual de tipuri psihologice etc.Si?Pina la urma victimele turnate cadeau pe mina sefilor ,a calailor propriuzisi.daca turnatorii au fost o plaga ,atunci sefii lor ce au fost?Si totusi despre ei nu se spune nimic ,nu se tipa nimic.O armata de activistide partid si generali de securitate fac si desfac totul in Romania ,despre ei nimic ,mai ceva ca in timpul comunismului.In schimb se arunca prostimii turnatorul de rind c sing vinovat de toate suferintele unor nefericiti striviti deun sistem care sta bine mersi si acum in fruntea Romaniei.
H.R. Patapievici: Atunci, ar parea, solutia este o lege a lustratiei. Dar Romania nu are o lege a lustratiei, iar Europa Unita, cum stii, dezaproba astfel de legi, pe care le considera discriminatorii.
Herta Muller: In Germania s-a discutat timp de mai multi ani despre problema informatorilor STASI si au fost trase consecintele in toate domeniile: fostii informatori nu pot ocupa functii in cadrul universitatilor, la ziare si la institutiile culturale .
Crede ICR-ul ca traieste pe o alta planeta unde nu exista conceptele de demnitate personala si de integritate morala in stiinta?
HRP: Cat de durabila e vina informatorului?
Herta Muller: Noi trebuie sa tinem cont de toate acestea in timp ce ei ocupa toate pozitiile de influenta din Universitati, din societate. Pentru ce mai sunt studiate Arhivele Securitatii daca nu are loc nici o consecinta? Care este sensul? (…)Am crezut ca Patapievici are niste repere morale de care tine cont. (…)Este ridicol ca dupa 20 de ani sa se spuna ca regimul comunist a facut crime! Trebuie sa facem ce trebuie, concret, nu teatru absurd. (NB: Herta Muller a refuzat sa faca parte din Comisia Tismaneanu.)
Vina informatorului
DEX: VINA, vini, s.f. Fapta care constituie o abatere de la ceea ce este (considerat) drept sau bun; greseala, vinovatie; pacat; culpa.
Prin ce suferinte si-a rascumparat vina informatorul Sorin Antohi? Dar informatorul A. Corbea –Hoisie? Cum si-au ispasit ei vina, si altii ca ei? Prin ocuparea pozitiilor de influenta din Universitati si societate? Se pare ca pentru a ocupa asemenea pozitii in Romania care a condamnat oficial comunismului, vina informatorului a ramas, daca nu o chiar virtute, cel putin una dintre conditiile necesare.
Domnule Patapievici,
Argumentatia dvs este slaba si partinitoare. In primul rand, da, nu exista o lege care sa interzica acceptarea fostilor colaboratori in institutii ale statului sau in manifestari ale acestor institutii. Nu este ilegal, dar stiti foarte bine ca este IMORAL.
Este crestineste sa ierti. In nume personal puteti fi prieten cu Antohi, puteti sa colaborati in diverse proiecte, nu va poate imputa nimeni nimic. Dar atata timp cat reprezentati o institutie a statului roman, este inacceptabil sa promovati oameni cu trecut cenusiu.
Dvs, din toti oamenii, ar trebui sa intelegeti asta. Ati fost membru CNSAS si ar trebui sa dati dovada de si mai multa intransigenta.
Nu este prea tarziu sa reparati raul facut. Daca nu o faceti, in editorialele dvs moralizatoare (pe care le apreciez mult, de altfel) o sa vad scris mare in filigran IPOCRIZIE.
Ar fi o mare dezamagire sa nu o faceti. Eu (si nu cred ca sunt singurul) as pierde unul din putinele repere morale care au mai ramas.
courage HERTA!!!
H.R.P:
Je suis dégouté...je envie gerbe....
,,Codul Penal)? Prima problema e filozofica si religioasa, iar solutia la ea nu e usor de gasit.,,
Raspuns: faux...faux...faux...faux...faux...faux...faux...faux...
Sunteti intro mare eroare Domnule PATAPIEVICI.
Care filozofie si care religie?
Intrebare:
1.In numele carei filozofii si in numele carei religii acesti indivizi sunt atit de geniali si indinspensabili?
2.Scopul scuza mijloacele?
3.V-ati pus intrebarea cite victime au fost private de o concurenta loaiala ,asa cum o numim noi in lumea adevarat LIBERA?
Concluzia:Nici dumneavoastra Domnule Director,nici institutia pe care o reprezentati,nici cei de aici nu pot sa decida daca acesti indivizi sunt geniali sau NU.
LAsati istoria sa decida ....Je vous enprie!
Voi de acolo si noi romanii de aici trebuie sa definim in clar o data pentru todeauna limitele moralitatii.
COURAGE HERTA!!!!
CONSTANTIN CONSTANS,
PARIS
si acum despre problema
eu unul nu stiu raspunsul la pertinenta dar si dureroasa problema ridicata de dl.Patapievici.Nu-l stiu desi viata mi-a fost direct afectata de turnatori,mi-am pierdut slujba si am emigrat(cu consecinte extraordinare pentru orizontul meu profesional si personal,asa ca in final am multumit turnatorilor).Problema este dubla:1)nu poti pune turnatorii in aceeasi oala:Sebastian nu este Stolnici,
Musca nu este Rosca Stanescu;nu poti pune nici turnatorii in aceeasi oala cu securistii si nomenclaturistii.2)nu poti amesteca moralul si legalul ,mai ales ca primul difera de la individ la individ si al doilea de la tara la tara
Si inca ceva:viata m-a invatat ca cei care tipa cel mai tare despre puritate au deobicei un schelet in dulap,iar puritate absoluta nu s-a mai vazut de la Isus.In Romania de astazi mai ales despre moralitate ar trebui sa vorbim/scriem mai in soapta
Si totusi, Herta Muller, care a refuzat colaborarea cu SECU nu a fost un caz unic. Sute de mii de romani au facut-o, poate milioane, daca SECU in planurile ei diabolice isi propuses sa racoleze toata populatia incepand de la anii de liceu. Unii au zis NU. Multi! Unii au zis DA, in conditii in care de acest da nu mai atarna nici viata lor, nici a familiei lor. De acest DA atarna o avansare rapida, o cariera "stralucita", un banal de apartament central, cateva iresiri in Occident si, desigur, ceva sume de bani. Atat!
Detinutii politici care au semnat pactul cu SECU sunt o categorie aparte, pe care chiar nu avem dreptul sa o judecam. Nu e cazul lui Antohi si nici al lui ... Nici nu i-am retinut numele. Mai bine! Hoisie, cumva?
Unde era Herta Muller cand s- luat decizia de desfiintare a CNSAS? De ce nu a durut-o la fel de tare? Nu cumva doamna Muller tinteste exact acele momente care ii pot lustrui imaginea in Germania? As vrea sa aud raspunsul Hertei Muller la ultima intrebare a lui Patapievici; as vrea sa vad ca aceasta doamna isi asuma si riscuri, nu doar culege spuma de pe scandalurile in care altii isi pun pielea la bataie
Reteaua profitorilor
Nu stiu in ce masura cei doi chiar sunt extraordinarele valori culturale drept care sunt infatisati. Cei doi domni/tovarasi au actionat in sensul maximizarii avantajelor personale, fara sa conteze ca au calcat peste vietile altora. Ideea ca ei si altii au facut ce au facut pentru binele public, pentru a ajunge ca ei, niste "valori autentice" , sa reprezinte Romania in lume sunt niste GOGOSI. D-le Patapievici, sunt convins ca si dv faceti parte din aceeasi retea daca ii sustineti si puneti astfel de intrebari "existentiale" . Probabil ca nici unul din retea nu ii poate de de gol pe ceilalti fara consecinte serioase pentru el. Intrebarea mea e simpla: oare chiar nu se mai gasesc altii printre milioanele de romani care sa corespunda si MORAL, nu numai profesional ? Ca sa nu mai vorbesc ca stim si noi cum erau ridicati la rang de mari profesionisti niste nulitati, doar pentru ca faceau servicii regimului.
Logica de doua parale a patibularului
Cica cat de mare e vina. Cat tine ea. Vai vai amicul pe care l-am "spalat" cat am putut mai bine cu toate probele avute. Pai bine mai "pramatie" ti-ai lasa copii cu niste pedofili care si-au ispasit sau nu pedeapsa(ca nu conteaza)? Asa ca chestie. N-as crede.
Cit de jos se poate ajunge?
Comportamentul lui Patapievici este simptomatic pentru aceasta generatie de pseudo-intelectuali. Daca pina acum au demonstrat de nenumarate ori ca sint lipsiti de valoare, iata ca acum isi dezvaluie adevartul caracter. Un caracter abject, la fel de abject ca si cel al politicienilor corupti cu care sint prieteni. In fond, de ce ar face ei nota discordanta? In tara asta cu valorile date peste cap, reactia Hertei Muller este o erezie. Cum spuneam si alta data, ne meritam soarta.
tandemul de export
Antohi & Hoisie lucrau in tandem inca de pe v remea cind se ocupau de revista studenteasca "Dialog", in care publicau ce le dicta Securitatea ca aveau voie sa publice. Primul acoperea informativ variate arii, de la sf, jazz, presa studenteasca, la felurite anturaje iesene, bucurestene, clujene etc. si tabere uteciste (doar fusese membru in CC al UTC). Al doilea avea in plus si functii externe pe relatia Germania, invirtindu-se indeosebi in jurul legionarilor din Freiburg si al altor medii universitare.
Ambii au ambitionat sa acceada la statul de "ambasadori itineranti", dupa modelul maestrilor lor Adrian Marino, Al. Dutu, Al. Zub, Johnny Raducanu (pardon, Frau Mueller !) s.a. "luptatori pentru Transilvania" de genul raposatului Amedeo Lazarescu. Ei bine, au reusit ! Si acum, dupa ce s-au facut atitea eforturi intru perfectionarea si legendarea lor (ca specialisti-in-nu-stiu-ce), ati vrea sa fie retrasi ?! Tocmai acum, cind la cirma SIE sta amicul lor iesit din acelasi mediu universecuritar iesean, Razvan Ungureanu, lansat in cariera politica drept victima a serviciilor noastre secrete o data cu Patapievici cel haituit de "capitanul Soare" ?!
Tania Radu (care, sub vechiul regim, mucegaise la "Flacara" paunesciana, probabil in virtutea provenientei ei dintr-o familie de vechi ilegalisti), in raspunsul ei de deunazi la protestul Hertei Mueller si al lui Richard Wagner (danke schoen !), sustinea ca nu s-a putut trece peste inalta competenta a celor doi in chestiunea transferurilor (sic !) romano-germane. Care competenta ?! Antohi, autobombardat istoric dintr-un absolvent de filologie si devenit peste noapte (si) germanist ?! Cel putin lui Patapievici, fizician cu pretentii la un doctorat in filozofie, i-au trebuit aproape trei saptamini ca sa devina (si) dantolog ! Ce-i drept insa, Antohi s-a priceput dintotdeauna foarte bine sa mimeze orice mediu ; inca din studentie era reputat fiindca nu se putea rosti in prezenta lui nici un nume si nici un titlu de carte fara ca el sa nu dea din cap in semn de adinca familiarizare cu subiectul respectiv - drept care era tinta predilecta a farselor lui Dan Alexe (rog sa fie intrebat, scrie la "Romania libera"), acesta inventind diverse referinte si obtinind aceeasi reactie...
Cel putin Hoisie chiar vorbeste nemteste (cu un fermecator accent moldav) si are multiple intrebuintari : de pilda, la 16 decembrie 1989, alcatuia lista cu ofiterii de serviciu pe Universitate, iar la 23 decembrie 1989 - lista celulei FSN pe aceeasi Universitate. Da, tot el. Iar daca, prin absurd, miine ar veni la putere un Hitler, fara indoiala ca Hoisie ar face lista cu deportari.
In privinta "operelor" celor doi, ele nu trec niciodata de nivelul unor reformulari mai mult sau mai putin alambicate ; desfid pe oricine mi-ar arata fie si cea mai palida idee originala iesita de sub condeiul lor aruncator de ceturi !
Patapievici, la rindul lui, pretinde a nu avea nici un mijloc legal de a respinge un proiect venit de la fosti turnatori, iar pentru el chestiunea morala pare a nu se pune. Cind pierdea vremea la CNSAS, ai fi zis ca era gata-gata sa manince turnatori pe piine, chit ca nu si-a rezolvat nici macar diferendul cu "capitanul Soare" ! Unde e, amice Patate, devolarea lui Balota, cu iminenta careia te laudai ? Ei, mai ramine sa-i prezinte si Plesita vreun proiect bun, eventual tot in domeniul transferurilor (catre Carlos), si-l va stipendia si pe acesta !
Nu mai vorbesc de tonul raspunsurilor sale de "sef" : de sus, arogant, iritat, punind mai presus de orice "neutralitatea" institutiei ! Este de altminteri stupefiant cum intelectualii nostri, de indata ce prind un post in ierarhie, uita de opiniile critice pe care le profesasera si pe data se identifica cu institutia si, finalmente, cu Statul ! Aferim ! Sintem doar in paradigma Coriolan Draganescu...
Sa nu uitam insa ca, in privinta exportarii lui Antohi, Patapievici a facut aluzie si la unele presiuni venite din partea germana in acest sens. Probabil ca, dupa ce au facut o curatenie drastica la ei acasa, mai ales in zona universitara, nemtii resimt acum nevoia sa importe niscaiva unelte ale vechiului regim. Nu putem prin urmare decit sa fim mindri ca acoperim unele necesitati ale pietei intelectuale germane...
N.B. Daca insa tandemul nostru nu este folosit si astazi de mai vechii sau mai noii lui stapini, atunci cum sa intelegem dorinta lui nesabuita de a se caza cit mai sus, la ambasade, in conducerea unor universitati straine etc., cind se stia foarte bine ce dosare stateau asupra lui ? Pina unde poate merge oare dorinta de parvenire, orgoliul sfruntat, dispretul fata de toata lumea ? Si care e miza, in fond ? Daca e vorba cu adevarat de doi intelectuali de exceptie, de ce nu ne comunica ei ceva cu adevarat exceptional, care sa merite sa li se treaca cu vederea, cit de cit, tarele morale ? Ce-i impiedica sa se exprime ?
Mircea Mihăieş (vicepreşedinte ICR) spune că intelectualii “pătaţi” trebuie toleraţi de către Institutul Cultural Român pentru că altă cale nu există. El spune că mulţi din institut nu sunt de acord cu asocierea cu Sorin Antohi; de cealaltă parte, nu există pârghii legale pentru stoparea apariţiilor acestor intelectuali în evenimente organizate de ICR.
“Nu există dublă măsură. Toţi cei care conducem Institutul Cultural Român nu aplicăm decât o măsură. Eu am scris împotriva lui Antohi sau a lui Ion Ianoşi, dar nu m-am opus când acesta din urmă a fost invitat la o conferinţă din Tel Aviv. Eu chiar am semnat contractul pentru acea deplasare. Fiind funcţionar al statului, mi-am suspendat opiniile personale. Nu am îndreptăţirea morală să-i împiedic pe aceşti oameni să apară. Şcoala de vară de la Berlin avea un program foarte bun: 25 de tineri din patru ţări erau invitaţi să asiste la cursurile unor profesori de prestigiu. Am aprobat proiectul în ianuarie. În mai au venit şi detaliile, inclusiv lista de 15 profesori participanţi, printre care şi Sorin Antohi şi Andrei Corbea-Hoisie. Ne-au sărit în ochi acele nume, dar ce puteam face? Să-i scoatem din listă?”.
Alina Mungiu-Pippidi: “În cazul Antohi nu se pune problema de lustraţie pentru că aceasta s-ar aplica numai unor funcţii publice. Iar aici apare o situaţie despre care am mai vorbit: sau eşti puternic şi faci lustraţia, ceea ce înseamnă că deja ai învins, fie eşti ca la noi, unde anticomunismul nu a obţinut niciodată mai mult de 35% şi nu o poţi face. La Antohi apare situaţia de dublu standard. Ştiam despre şcoala de vară organizată de Institutul Cultural Român şi ştiam că e o prostie. Ţine doar câteva zile, programul e complet improvizat, nu are nici o utilitate”. “Hertha Müller şi Wagner au fost urmăriţi de Securitate, e firesc să reacţioneze aşa. În România nu prea s-a ştiut despre şcoala asta de vară, probabil de aceea nu a existat protest aici. În orice caz, trebuie să avem aceleaşi criterii şi când e din tabăra noastră, şi când e din tabăra adversă. Sau relaxăm criteriile şi încheiem această etapă, sau aplicăm aceleaşi standarde. Cât despre iertare, cred că Dan Petrescu este cel care ar trebui să-l ierte pe Sorin Antohi, nu altcineva. E clar că Sorin Antohi nu e acum o figură de promovat pe bani publici.
Deconspirările
• Sorin Antohi şi-a recunoscut în 2006 colaborarea cu Securitatea într-o scrisoare adresată Cotidianului, după ce a aflat că avea să fie deconspirat. Nicodim era numele de urmărit, Valentin era numele de urmăritor. A semnat angajamentul cu Securitatea în 1976
• Andrei Corbea-Hoisie este deţinător al Premiului Herder şi este fost ambasador al României la Viena. În 2007 a primit verdict de poliţie politică.
• În 2008, cei doi primesc invitaţie de la ICR Berlin să participe la o şcoală de vară. Doi mari scriitori germani (de origine română), Richard Wagner şi Herta Müller, protestează şi acuză ICR de lustruirea numelor pătate. “Indivizi precum Antohi şi Corbea-Hoisie trăiesc vremuri bune”, a declarat Wagner.
Problema lui Sorin Antohi e doctoratul
Nicolae Manolescu este de părere că, atunci când e vorba despre oameni valoroşi, nu ai încotro şi trebuie să apelezi la dubla măsură. “E foarte complicat”, ne-a declarat criticul. “Pe de o parte, sigur că e vorba despre o dublă măsură: mai critici cu unii, mai îngăduitori cu alţii. Dar dubla măsură nu e neapărat rea. Din păcate, unii dintre cei cu un trecut pătat sunt şi oameni de valoare.
Iar dacă valoarea e un criteriu, atunci dubla măsură poate juca un rol. În cazul recentului scandal, e vorba totuşi doar de o şcoală de vară, nu e aşa grav. Problema lui Antohi a fost abuzul comis prin falsificarea titlului de doctor. El ar fi trebuit să-şi facă teza de doctorat înainte să iasă în public, asta ca o sugestie etică şi profesională. De aici încolo însă nu mai pot împărtăşi vehemenţa lui Richard Wagner sau a lui Herta Müller.
resentimentarii de serviciu
Alina Mungiu, ca si Mihaies, au beneficiat din plin de evenimentele organizate pe vremuri de Sorin Antohi pe la CEU. Acum descopera vehementa morala, desi Mihaies e mai ponderat.
Mungiu vorbeste despre "prostia" scolii de vara, dar nu ne spune cind va reusi domnia sa sa scrie o carte macar de calibrul celor publicate de Moshe Idel, Jorn Ruessen si ceilalti profesori germani. Mungiu, cu "Evanghelistii" sai, poate candida poate cel mult pentru un PhD in arta mediocritatii. Vorbeste perfect resentimentar.
Manolescu are dreptate insa. Antohi trebuia sa evite iesirile in public care sunt gazduite cu banii statului. Sa participe la evenimente internationale gazduite de altii, nu de romani, sa isi scrie cartile, si cu asta va ramine in istoria culturii. Contemporanii nu-l vor ierta.
Felicitari, pentru materialul-colaj inteligent. Asa trebuie sa se discute astfel de cazuri. Eu sunt de parerea lui Manolescu. Madam Mungiu e prostesc de resentimentara, desi are dreptate cu Dan Petrescu, care nu prea a comentat cele doua cazuri. Madam Mungiu e penibila in primul rand pentru cei care cam stiu ce contzin documentele CNSAS despre Andrei Pippidi, care nu ajunge intelectualiceste nici macar la genunchii lui Antohi sau Hoshie. Asta apropos de dubla masura.
orice masura partiala este nedreapta
Patapievici a ajuns la ICR multumita lui Plesu, care a si spus-o deschis - oricum, Catrinel Plesu era in conflict cu Buzura, asa ca, o data cu infiltrarea venerabilului ei sot pe linga presedinte, s-a ivit si oportunitatea mazilirii lui Buzura si cocotarea in loc a baiatului de casa al familiei Plesu, gingasul Horia-Roman - un personaj util cita vreme nu iese din cuvintul mentorului sau si foarte dornic de a se ajunge.
Intre timp insa, lamurindu-se in privinta lui Plesu, Basescu s-a degajat de el ; logica ar cere sa-l trimita la plimbare si pe protejatul fostului sau consilier, altminteri masura luata fata de acesta ar fi partiala si deci nedreapta, nemaivorbind ca altminteri Patapievici ramine oricind la dispozitia lui Plesu spre a-i face mendrele in ICR, potrivit intereselor sale de moment (probabil ca Plesu nu e strain nici de "transferul" turnatorilor autohtoni pe piata germana, ca unul care era si el in Colegiul CNSAS cind Patapievici il acoperea pe Antohi si n-a scos nici o silaba).
Urmatoarea etapa pentru toti acesti intelectuali de exceptie nu poate fi, desigur, decit Academia, in care zac multi asemenea lor : fosti turnatori, escroci de marca ai ideilor, cu competente imaginare si realizari abracadabrante.
Domnule Presedinte Traian Basescu,
Noi, semnatarii de mai jos, profund revoltati de modul in care actuala conducere a Institutului Cultural Roman dezonoreaza statul roman, batjocoreste valorile nationale si stirbeste imaginea Romaniei in lume, subminand menirea ICR, va solicitam sa va exercitati prerogativele si sa dispuneti demiterea urmatorilor:
Horia Roman Patapievici, presedinte
Mircea Mihaies, vicepresedinte
Tania Radu, vicepresedinte
"Misiunea Institutului Cultural Roman este promovarea culturii si civilizatiei nationale in tara si in afara ei", este primul punct inscris pe frontispiciul ICR.
Inainte de a trece la fondul problemei, scandalul international declansat de decizia conducerii ICR de a sprijini financiar, imoral si arogant, doi informatori ai Securitatii dintre care unul este un impostor total pe linie stiintifica, amintim incalcarea flagranta a Misiunii Institutului intr-un alt scandal cu puternice reverberatii, generat de ICR-New York.
Comunitatea romaneasca din New York a fost la fel de ultragiata ca si noi de modul in care conducerea ICR a inteles sa "promoveze cultura si civilizatia nationala" prin reprezentari de falusuri scrijelite pe peretii Galeriei romanesti din New York, afisari de zvastici, profanari ale menorei evreiesti si imaginii Sfintei Fecioare Maria, grave jigniri aduse in mediul american poporului roman, catalogat in Galeria ICR drept "paranoic".
In singura explicatie pe care a dat-o Horia Roman Patapievici, polemizand insa din postura de editorialist al "Senatului EvZ" si nu din cea de presedinte al ICR oferind un raspuns firesc si obligatoriu ca functionar al statului, retinem ca ICR ar practica o "neutralitate morala" deci o amoralitate din care se exclude sustinerea "artei nationale". Afirmatiile sale vin in contradictie cu insasi Misiunea ICR si nobilele intentii ale Fundatiei Culturale Regale dupa modelul careia a fost infiintat acest Institut sub inaltul patronaj al Presedintelui Romaniei. Acest fapt deosebit de grav este insa eclipsat pe planul onoarei statului roman in lume de operatiunea de reciclare a "intelectualilor publici" turnatori, infractori si impostori, declansata sub auspiciile ICR in capitala Germaniei, Berlin, prin sustinerea informatorului Securitatii si falsului "doctor" Sorin Antohi si a altui informator care si-a ascuns trectul 18 ani, dezonorand si dimplomatia romana, Andrei Corbea-Hoisie.
Sponsorizarea de catre ICR a unei asa-zise "Academii de vara" la care co-director este informatorul-impostor Sorin Antohi, membru fondator al Grupului pentru Dialog Social, fost director al Fundatiei Soros, fost membru al Comisiei Tismaneanu, fost profesor-"doctor" la Universitatea Soros CEU din Budapesta, propus de ministrul de Externe Mihai Razvan Ungureanu sa conduca falsa "Fundatie publica romano-maghiara Gojdu", este mai mult decat revoltatoare. Iar reactia de aparare a acestora pana in panzele albe de catre o intreaga pleiada de beneficiari ai fondurilor contribuabilului roman ajunse la ICR, incepand cu presedintele si vicepresedinte ICR, Horia Roman Patapievici si Mircea Mihaies si continuand cu alti "intelectuali publici" ca Mircea Cartarescu si Vladimir Tismaneanu, sfideaza bunul simt comun si normalitatea unui stat membru al Uniunii Europene, invocate in protestul intelectualilor germani ultragiati de acest gest.
In cazul in care nu ati fost informat, domnule presedinte Traian Basescu, va transmitem noi ca atat presa germana de mare tiraj cat si postul de stat al Germaniei Federale, Radio Deutsche Welle, a prezentat si continua sa o faca, prin contrast strident cu "omerta" vizibile in mass media din Romania, protestul Hertei Muller, singura scriitoare din Romania propusa la premiul Nobel pentru literatura, si al scriitorilor si traducatorilor emeriti Richard Wagner si Ernest Wichner, la adresa conducerii ICR si a imoralitatii acesteia.
La intrebarea "care ar fi relatia dintre moralitate si profesionalism stiintific sau intelectual, se pot ele exclude uneori?", raspunsul lui Ernest Wichner a fost cel aşteptat, comenteaza Deutsche Welle: "Nu sunt niciodată separabile".
"In cazul turnatorilor "actionand in taină", (in beneficiu propriu) si "in serviciul aparatului represiv", activitatea lor "n-a fost una politica. Ci, o fapta criminala", afirma sec, dar clar şi la obiect, Richard Wagner, in presa germana, citata de DW. Scriitorul german ii reproseaza si lui Mircea Cartarescu imixtiunea penibila in dezbaterea privindu-i pe Corbea si Antohi printr-un articol tinzand spre impaciuitorism, care "contine suma tuturor confuziilor marcand spatiul public romanesc".
Herta Muller apreciaza cu ingrijorare in ZIUA ca "Pentru Romania este o normalitate situatia in care se afla. Nici nu-si da seama ca nu este cum trebuie. Ca romanul s-a obisnuit iarasi sa se fereasca. Nu va dura mult si iarasi vor trai cu frica-n san! Ca astia se orienteaza. Nu stau unde sunt, merg mai departe."
In prima scrisoare deschisa catre conducerea ICR aparuta in presa germana, Herta Muller intreba: "ICR-ul crede ca traieste pe o alta planeta unde nu exista conceptele de demnitate personala si de integritate morala in stiinta?".
Ca ICR are enorme carente nu ar trebui sa fie o noutate pentru presedintele Romaniei, totodata presedinte de onoare al ICR. Incompetenta manageriala ce domneste in "noul ICR" a fost evidentiata inca din decembrie 2006 de catre cunoscutul scriitor si disident anticomunist Radu Portocala, fost director al filialei din Paris a ICR. Acesta si-a anuntat demisia (tot) printr-o scrisoare deschisa, in care mentiona toate "hibele functionale" ale ICR-ului generate de "inmultirea si agravarea blocajelor" institutionale, etc. Domnia sa era de parere ca problemele intampinate in realizarea proiectelor ICR Paris se datorau in mare parte "carentelor de comunicare si de gestionare de la Bucuresti".
La fel, pentru presedintele Romaniei, ca presedinte de onoare al ICR, nu ar trebui sa fie un secret continutul Rapoartelor Curtii de Conturi a Romaniei privind jaful care domneste in Institutul Cultural Roman, bazat pe trafic de influenta, conflict de interese si hotie pura.
Horia Roman Patapievici este si recidivist in raporturile sale cu turnatorul Sorin Antohi, pe care l-a promovat in societate prin acoperirea colaborarii sale cu Securitate, pe vremea cand era membru al Colegiului CNSAS. Fapta sa este cercetata (de doi ani!) de Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti si Politia Sectorului 1 Bucuresti - Serviciul de Investigare a Fraudelor sub supravegherea parchetului, fiind inregistrata in registrul cauzelor penale sub nr. 13861/P/2006.
Asadar, recenta atitudine a presedintelui ICR submineaza inclusiv procesul de condamnare a regimului comunist si crimelor bolsevice declansat de Dvs.
Presedintele Romaniei ar fi trebuit sa stie atunci cand l-a chemat la Cotroceni la cererea lui Andrei Plesu pe Horia Roman Patapievici, ca sa preia cheile fostei Fundatii Culturale Romane, ca fizicianul sustinut operativ si de fostul director al SRI, Virgil Magureanu, este, printre altele, autorul urmatorelor "maxime" despre Romania:
Din volumul "Politice", publicat si raspublicat de Editura Humanitas, inclusiv anul trecut, deci asumat si azi de HR Patapievici:
1) Despre Romania, la pagina 63: "Radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbra fara schelet, o inima ca un cur, fara sira spinarii".
2) Despre populatia Romaniei, la pagina 53: "23 de milioane de omuleti patibulari" (buni de spinzuratoare), iar la pagina 34 scrie: "un popor cu substanta tarata. Oriunde te uiti, vezi fete patibulare... guri vulgare, trasaturi rudimentare". Sau la pagina 64 scrie: "Romanii nu pot alcatui un popor fiindca valoreaza cit o turma".
3) Despre limba romana, la pagina 64 scrie: "Romana este limba in care trebuie sa incetam sa mai vorbim sau sa o folosim numai pentru injuraturi'.
4) Despre istoria romanilor, la pagina 63, scrie: "Toata istoria, mereu, peste noi a urinat cine a vrut. Cind i-au lasat romanii pe daci in forma hibrida, stramoseasca, ne-au luat la urinat slavii: se cheama ca ne-au plamadit din aceasta clisa daco-romano-slava, ma rog. Apoi ne-au luat la urinat la gard turcii: era sa ne inecam, asa de temeinic au facut-o. Demnitatea nostra consta in a ridica mereu gura svintata, iar ei reincepeau: ne zvintam gura la Calugareni, ne-o umpleau iar la Razboieni, si asa mai departe, la nesfirsit. Apoi ne-au luat la urinat rusii, care timp de un secol si-au incrucisat jetul cu turcii, pe care, in cele din urma, avind basica udului mai mare, i-au dovedit".
5) Despre cultura si spiritualitatea romanilor presedintele Institutului Cultural Roman scrie: "Puturosenia abisala a stătutului suflet romanesc..., spirocheta romaneasca isi urmeaza cursul pina la eruptia tertiara, tropaind vesela intr-un trup inconstient, pina ce mintea va fi in sfirsit scopita, inima devine piftie, iar creierul un amestec apos", iar la pagina 56 scrie: "cu o educatie pur romaneasca nu poti face nimic".
Daca pentru aceste "opere" nu a avut timp, Presedintele Romaniei ar fi putut totusi, ca indatorire, sa rasfoiasca Dosarul lui Horia Roman Patapievici si sa constientizeze ca fiul unui agent dublu al Gestapo si al NKVD, crescut in pepiniera nomenklaturistilor deveniti "intelectualii rosii" ai Romaniei, nu poate oferi garantii pentru reprezentarea Romaniei la standardele UE si NATO - inclusiv cele de securitate - pe care ni le dorim si pentru care cetatenii Romaniei, institutiile statului si slujitorii lor loiali au intreprins eforturi considerabile.
Domnule Presedinte, cele de mai sus sunt doar cateva motive care va indreptatesc sa-i cereti demisia actualului presedinte al ICR.
Domnule Presedinte, mentinerea lui Horia Roman Patapievici si a cercului lui de interese la conducerea si in jurul Institutului Cultural Roman, este o dezonoare pe obrazul statului roman si al Dumneavoastra personal.
Aveti sansa sa spalati aceasta dezonoare prelungita mult prea mult si sa va scuturati de "resturile" si "stafiile" regimului comunist-blosevic, dupa cum v-ati exprimat chiar Dvs.
Pana nu e va fi prea tarziu si, dupa cum spune doamna Herta Muller, o sa vorbim din nou in soapta pe strada.
Cazul Patapievici
1. Timp de aproape doua decenii dl Patapievici si-a construit imaginea publica bazandu-se sistematic (obsesiv, s-ar putea spune) pe doua principii: un moralism radical si un anticomunism la fel de radical. Cu asta a impresionat, prin asta a atras atentia cititorilor, cu asta ne-a asurzit. Nu prin articolele dumnealui de fizica (daca a scris vreodata asa ceva), nu prin cine stie ce cugetari filosofice care-ti taie rafluflarea, ci prin intransigenta pozitiilor morale pe care le-a luat. Or, atunci cand esti un moralist radical ca dl Patapievici, trebuie sa ai decenta sa mergi pana la capat: daca un prieten face ceea ce, de ani de zile, spui ca nu trebuie sa faci, acel prieten nu-ti mai poate fi prieten. (Sau cel putin, nu in public.) Daca era sa-l credem pe dl Patapievici, lucrul cel mai urat pe care-l putea face cineva e sa-si toarne semenii. Or, iata-l acum pe dl Patapievici incercand sa justifice tocmai ceea ce ani de-a zile ne-a spus ca e absolut nejustificabil.
2. Se tot spune ca Sorin Antohi, chiar daca a fost turnator, e un mare specialist, un profesor admirabil. Totusi, oricat de multa carte ar sti, acest om a fraudat ani de zile sistemul academic, a mintit cu seninatate ca are un doctorat pe care nu l-a obtinut niciodata. Facand asta, SA a aratat ca nu da doi bani pe toata chestia asta universitara. Facand ceea ce a facut si-a aratat dispretul profund fata de lumea universitara si toate regulile ei. In orice tara normala, asa ceva l-ar fi descalificat definitiv pe SA ca figura academica. Definitiv! Mai putin in Romania, unde ICR-ul il scoate acum in fata ca pe un mare universitar roman. Nu e oare indecent sa faci asa ceva?!
3. Probabil insa ca n-ar trebuie sa ne mire faptul ca pentru dl. Patapievici astfel de lucruri nu conteza. El insusi isi aroga un doctorat in istoria stiintei pe care insa, din cate se pare, nu l-a obtinut niciodata. Iata modul cum se auto-prezinta dl Patapievici pe un site academic german:
http://www.wiko-berlin.de/index.php?id=196&no_cache=1&1&tx_wikofellows_pi1[action]=details&tx_wikofe
Trimiteți un comentariu