Cartile lui Papa Ratzinger sunt intr-o geanta voluminoasa, printre care cele de autorii Allam, Messori, Schonborn
Multi comercianti din vechiul Borgo Pio la Roma isi amintesc de cardinalul Ratzinger, care megea singur, mai ales prin librarii pt. cartile lui, de unde, cica, niciodata nu iesea cu mana goala. In genere alterneaza lecturi de caracter teologic cu eseistica istorico-politica, or de literatura. Recent a citit cu atentie si trilogia lui Oriana Fallaci. Are o mare pasiune pt. teologul bizantin Nicholas Kabasilas, or pt. Hans Urs von Balthasar, la fel pt. cartile lui Dostoievskij, dar si pt. istoricul german Joachim Fest, cel care a scris multe studii despre Hitler si fost director al ziarului Frankfurter Allgemeine.
Acum, "misiunea" de a procura cartile lui Papa a fost data secretarului sau personal, Georg Gaenswein, care parcurge aceleasi stradutze inguste din Borgo Pio ca sa dea comanda, or sa cumpere, sa vizioneze noutatile editoriale. Librarii din Borgo Pio au aflat ca lui Papa ii este dor de iesirile in librariile lor.
Cand a plecat in vacanta in Val d'Aosta, Papa a dus cu el o geanta voluminoasa plina de carti: "Issus al meu" de cardinalul Christoph Schonborn, carte dedicata domenicanului Perenes asasinat de teroristi in Algeria, Ultima biografie a filozofului Schopenhauer scrisa de Rudiger Safranski, Dictionarul doctrinei sociale a Bisericii.
Dar si carti de-ale lui Magdi Allam despre fundamentalismul islamic, apoi ultima carte a lui Messori "Eu, copilul rapit de Pio IX" si numeroase biografii de personaje celebre.
Se stie ca Papa Ratzinger are o biblioteca enorma, cu multe carti rare, volumele sunt clasificate pe argumente si tzinute in ordine de secretarele sale personale, biblioteca ramasa in fosta sa locuinta romana.
Cum se stie, Papa Ratzinger e un intelectual fin, a terminat facultatea de Filozofie si Teologie, a predat la Bonn, Munster si Tuebing, iar in discursurile sale frecvent apar pasaje din eseistica, istorie, literatura. "Nu e omul care traieste in trecut, dimpotriva, ii place sa infrunte problematici actuale cu o gandire umanistica si in stil cult si limpede", a scris despre Papa ziaristul englez din Telegraph, Charles Moore.
Dimineata, dupa slujba, Ratzinger dedica o ora de lectura la ziarele FAZ, NY Times si Osservatore romano, apoi la Corriere della sera, Messaggero din Roma pt. cronica din Roma si apoi voluminosul rezumat de pressa pregatit de personalul din Vatican. In biroul sau, tv-ul e mereu pe canalele Rai, CNN, BBCs si acum si ZDF german.
Pasaje din "Libero" de 17 aug. 2005 de Oriana
3 comentarii:
a inceput sa "ciripeasca", spun agentiile, e german, psiholog, era deprimat din cauze de "amor" si vroia sa se innece langa Kent, unde l-au gasit politistii, murat varza si inconstient. Mirror a inceput, cum e in stilul lor, sa arunce gunoi pe el, cica e un sarlatan care si-a batut joc de toti, habar n-are sa sune la pian, a pus doar doua degete pe clape si a desenat un pian, pt. ca asta era primul lui impuls.
Asta sa ne fie de invatatura de minte sa nu mai inghitim hapul ca niste curcani hraparetzi tot ce se scrie in ziare!
> 1. Cartile lui Papa Ratzinger
> intr-o geanta voluminoasa, printre care de cele autorii Allam,
> Messori, Schonborn
******
DECAT SA CITEASCA ATATA, MAI BINE S-AR SMERI PRIN POCAINTA...
ALTFEL NU VA INTELEGE NIMIC. SA CERCETEZE VIATA SFANTULUI SILUAN ATONITUL, CEL CARE NU CITEA NIMIC, DAR TOATE VIRTUTILE LE IMPLINEA, AJUNGAND LA DESAVARSITA CUNOASTERE.
Interviu cu scriitorul Dan Ciachir, expert in probleme teologice, despre vizita Papei Benedict XVI in Germania
"O predica construita organic, structurata muzical, ca un concert pentru pian de Mozart"
"Papa Benedict XVI a abordat deschis si ferm doua capitole de politica externa"
Ce semnificatii a avut vizita Papei Benedict XVI la Köln, prilejuita de participarea sa la Zilele Mondiale ale Tineretului?
A fost prima vizita in strainatate, petrecuta la patru luni dupa alegerea sa ca Suveran Pontif. Si aici trebuie sa remarcam analogia cu ilustrul sau predecesor Ion Paul II. Acesta din urma a intreprins cea dintai vizita pontificala in tara sa natala, Polonia. Putem desprinde de-aici semnificatia unei continuitati intre doua pontificate succesive.
Se astepta ca Papa sa procedeze conform unei strategii a pasilor marunti. Se astepta, si pe marginea acestui subiect au brodat ziaristii de specialitate numiti in Italia "vaticanisti", ca Papa Benedict sa se pronunte asupra problemelor specifice ale Bisericii Catolice. Surpriza a fost totala, astfel incat chiar un specialist in probleme catolice cum este profesorul Andreea Riccardi, fondatorul comunitatii Sant Egidio, care l-a insotit pe Papa la Koln, si-a marturisit placuta surprindere. Si aceasta deoarece Papa Benedict XVI a abordat deschis si ferm doua capitole de politica externa. Astfel, pe 19 august anul curent, Papa a intrat in sinagoga din Köln - lacas reconstruit pe locul unei sinagogi distruse de regimul hitlerist -, fiind astfel cel de-al doilea pontif, dupa Ioan Paul al II-lea, care face un atare gest. Cuvantul rostit de Papa in sinagoga a produs deplina satisfactie printre ascultatori si, imediat apoi, in majoritatea mediilor israelite. Benedict XVI a spus ca exista o continuitate intre mozaism si crestinism, a propus un dialog teologic in acest sens intre cele doua religii, a condamnat limpede antisemitismul si chiar a vorbit despre aparitia unui nou antisemitism.
"Papa a condamnat terorismul"
Din cate stim, Suveranul Pontif a dialogat si cu reprezentantii altor religii.
A doua zi, la 20 august, Papa Benedict s-a intalnit cu reprezentantii comunitatilor musulmane, musulmanii de pe teritoriul Germaniei insumand peste trei milioane si fiind in marea majoritate turci naturalizati. Papa a retractat voalat o afirmatie mai veche, potrivit careia Turcia nu ar avea cum sa-si gaseasca locul in interiorul comunitatii europene. Daca evreilor din Köln Benedict XVI le-a vorbit despre legatura si puntea dintre iudaism si crestinism, adresandu-se musulmanilor, Papa a pomenit despre "cele trei religii avramitice", subintelegand astfel crestinismul, mozaismul si islamul. In acest context, Papa a condamnat terorismul, dar fara sa incrimineze lumea musulmana integral, dimpotriva invitand-o la colaborare si la asigurarea pacii pe Pamant.
In afara de profesorul Riccardi, pe Papa l-a insotit la Köln marele ziarist italian Bruno Vespa, pe care l-am auzit spunand, in transmisiunea directa a postului de televiziune RAI 1, ca Benedict al XVI-lea va efectua in toamna o vizita in Turcia. Ca ortodox, nu pot sa nu observ o situatie foarte complicata, deoarece pe teritoriul acestei tari, la Constantinopol (Istanbul) se afla cel mai inalt for al Crestinatatii Rasaritene: Patriarhia Ecumenica. Il va vizita, oare, Papa si pe Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I? Intrebarea nu este retorica, date fiind relatiile nu tocmai roze dintre Patriarhia Ecumenica si statul turc, care in 1971 a inchis Institutul Universitar Ortodox de pe insula Halki. Pe de alta parte, actele de violenta comise asupra Patriarhiei Ecumenice, a populatiei elene din Constantinopol, ramasa simbolic numerica, si a clericilor nu au incetat. Iarasi nu trebuie uitat ca actualul patriarh ecumenic s-a intalnit de multe ori cu Ioan Paul II cu care, in 1995, a rostit la Roma Crezul Crestin, fara adaosul catolicizant "Filioque". Sa nadajduim ca vizita Suveranului Pontif in Turcia, daca va avea loc, nu va stirbi pasii importanti facuti in decurs de 40 de ani pe terenul ecumenismului de cele doua mari biserici crestine. Anul acesta s-au implinit patru decenii de cand bisericile ortodoxa si romano-catolica si-au ridicat reciproc anatemele aruncate, tot reciproc, in 1054.
"Cat de mare este miza unor relatii normale ale Vaticanului cu regimul de la Beijing"
Ce alte probleme politice ar mai avea de rezolvat Papa Benedict XVI si care presupun iminenta sau urgenta?
In ordinea importantei, acestea ar fi raporturile cu China, dar, inca si mai importante sunt raporturile cu Rusia, respectiv cu Biserica Ortodoxa Nationala a acestei tari.
Regimul de la Beijing nu recunoaste episcopii catolici numiti de Vatican in aceasta tara. De altfel, la Köln cei o suta de tineri chinezi ce au participat la Zilele Mondiale ale Tineretului care au reunit peste un milion de crestini proveneau din Taiwan. Surse ale presei italiene pomeneau cu mare satisfactie ca doi angajati ai Ambasadei chineze din Roma ar fi avut recent o intalnire de taina cu ministrul de Externe al Vaticanului. Un asemenea detaliu diplomatic ne sugereaza cat de mare este miza unor relatii normale ale Vaticanului cu regimul de la Beijing.
"Biserica rusa se teme de prozelitism"
De ce credeti ca nici un papa n-a vizitat Rusia pana in prezent?
Ioan Paul II, in afara de o vizita in China, a dorit nespus de mult sa viziteze Rusia. Opozitia la aceasta vizita ramasa virtuala nu a venit de la presedintele Putin, care si-ar fi sporit astfel capitalul politic, ci de la fermul si nestramutatul patriarh Alexei II al Moscovei si al Intregii Rusii. Si as mentiona in paranteza remarcabilul articol publicat in ZIUA de saptamana trecuta, pe aceasta tema, sub semnatura ziaristului rus acreditat la Vatican, Alexei Bucalov. Textul este o analiza remarcabila a crizei relatiilor Romei pontificale cu Moscova pravoslavnica.
Patriarhul Alexei e un om care isi impune vointa sub acest aspect in fata presedintelui Putin. Tot in treacat, se impune o analogie intre dorinta neimplinita a fostului presedinte Iliescu de a-l invita pe Papa in Romania si atitudinea Sinodului nostru de la inceputul anilor '90. Biserica rusa se teme de prozelitism, patriarhul n-a recunoscut numirile unor ierarhi catolici facute de Vatican, pe teritoriul Ucrainei exista 2,5 milioane de greco-catolici sustinuti de Vatican... In acelasi timp, nu putem trece cu vederea o recenta declaratie a patriarhului Alexei II care spunea ca cele doua mari biserici crestine trebuie sa colaboreze pe taramul ofensivei impotriva ateismului, desacralizarii, hedonismului si consumismului lumii actuale.
"Benedict XVI a vorbit despre vatra si jarul liturgice de parca ar fi fost calugar sau ierarh ortodox"
La capitolul infruntarii problemelor contemporane au adus ceva nou predicile Papei Benedict XVI rostite la Koln, respectiv la Marienfeld (localitate la 27 km de Koln)?
Au adus lucruri noi si au intarit alte afirmatii teologale recente ale Pontifului. Si trebuie sa remarc rafinamentul teologal recunoscut al Papei Benedict, asa cum s-a manifestat in predica rostita la Vecernia din seara zilei de 20 august anul curent de la Marienfeld. O predica construita organic, structurata muzical, ca un concert pentru pian de Mozart (altminteri compozitorul preferat al pontifului). Mesajul Papei a fost cat se poate de bisericesc si a plecat de la pericopa evanghelica a magilor care, calauziti de Stea, vin sa i se-nchine Pruncului Hristos. In acest context si parafrazandu-l parca pe Sf. Ioan Damaschin care spunea ca nu e nimic nou sub soare de la Facerea Lumii in afara de Intruparea lui Hristos, Papa a afirmat ca crestinismul a constituit singura revolutie omeneasca. M-am bucurat ca a facut distinctia intre aceasta Restaurare a omului produsa prin Hristos si ceea ce Papa a numit "pseudorevolutiile" din Secolul al XX-lea, condamnand astfel, sugestiv, dar limpede, toate nenorocirile marxiste si marxizante, dar si pozitivismul, care au lovit si desfigurat umanitatea. In aceeasi predica, Papa a osandit pe buna dreptate relativismul si saracia spirituala contemporana aflate sub semnul relativismului si postmodernismului. Benedict XVI a vorbit patetic despre sfintenie, despre sfintenia bisericii, compusa din oameni diferiti tot asa cum pe ogorul din Evanghelie - arata el - cresc si grau si neghina.
Dar cel mai frumos elogiu in aceasta predica Papa l-a adus Euharistiei. Benedict XVI a vorbit despre vatra si jarul liturgice de parca ar fi fost calugar sau ierarh ortodox. Am ramas profund surprins de afirmatia sa ca-L avem pe Hristos pururea cu noi in Sfanta Cuminecatura. Si mi-a venit in minte observatia unui mare teolog roman care spunea pe buna dreptate ca daca-L avem mereu cu noi pe Hristos in Euharistie, de ce-ar mai fi nevoie de prezenta unui "vicar" al lui Hristos pe Pamant?...
Trimiteți un comentariu